Creşterea semnificativă a preţurilor la materiile prime ameninţă să dezlănţuie o nouă criză a alimentelor, semnalează portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole. Comentariul publicat de sursa citată semnalează faptul că, în luna decembrie, preţurile la alimente au atins nivelul maxim din 2008 şi că situaţia se poate agrava, dacă va continua să crească preţul petrolului.
De asemenea, se mai subliniază şi legăturile dintre inundaţiile din Australia, criza datoriilor din Europa şi revoltele sociale din Tunisia sau Algeria: efectul lor asupra alimentelor de bază şi creşterii preţului acestora, începând din a doua jumătate a anului 2010.
Deşi, deocamdată, analiştii nu prevăd o repetare a crizei alimentare din 2008, acest lucru depinde de fapt de mai multe cauze, aşa cum sunt preţul petrolului ori dificultăţile prin care trec băncile centrale. În ţări, precum China, India ori Brazilia, creşterea preţurilor la alimentele de bază este reprezentată de procentaje ridicate. Din acest punct de vedere, analistul de la IGMarkets, Daniel Pingarrón, susţine că există trei cauze: dezastrele climatice, care au modificat cererea şi oferta, deprecierea dolarului şi folosirea materiilor prime ca valori pentru investitori, puşi în faţa instabilităţii pieţelor financiare.
Însă un rol important în creşterea preţurilor la alimente îl joacă şi speculaţiile. Catherine Flax, de la JP Morgan, susţine că nesiguranţa provocată de criza datoriilor europene pe pieţe şi la burse a atras atenţia multor investitori către aşa numitele active fizice, aşa cum sunt cele din agricultură, ori cele legate de infrastructuri. De exemplu, un grup de case de economii spaniole au pus în aplicare un dispozitiv financiar al cărui randament depinde de evoluţia preţului la porumb, zahăr şi cafea. De vreme ce aceste produse au fost foarte apreciate în 2010, grupul ar putea avea o rată de profit de 7% într-un singur an.
În ultimul an, pe pieţele unde sunt cotizate produsele alimentare, grâul a crescut cu 47%, porumbul cu peste 50%, soia cu 34%, iar cafeaua s-a scumpit cu aproape 62%. În acest context, aceste preţuri au crescut şi mai mult, după ce Ministerul Agriculturii din SUA (USDA) şi-a redus estimările cu privire la recoltele şi rezervele mondiale de porumb, soia şi orez, din cauza inundaţiilor din Australia şi a secetei din Argentina şi Brazilia, care ar putea afecta următoarea recoltă din SUA. USDA prevede că producţia mondială de grâu se va reduce în anul următor cu 690.000 de tone - cu 9,8% mai puţin decât în sezonul anterior. Cât despre porumb, SUA prevăd că producţia mondială va scădea cu 4,7 milioane de tone.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimente şi Agricultură (FAO) a confirmat faptul că preţurile la alimente au atins, în decembrie 2010, nivelul maxim din 2008. Mai mult, preţul la carne şi zahăr au crescut şi mai mult, ajungând la nivelul maxim din 1990. De aceea, FAO avertizează în legătură cu o posibilă creştere a inflaţiei, revenirea la măsurile protecţioniste, pentru asigurarea aprovizionării pieţelor proprii, precum şi cu revolte asemănătoare celor din 2008.
De altfel, unele ţări, în care există mai mulţi oameni în sărăcie, au început deja să ia măsuri: China a redus importurile de porumb prevăzute pentru 2011, şi se foloseşte de rezervele strategice ale alimentelor de bază, pentru a creşte oferta pe piaţa internă, şi a evita totodată creşterea preţurilor. De asemenea, China prevede creşterea cererii pe pieţele internaţionale şi cumpărarea a 60% din exportul mondial de soia în anul ce vine - dublul cantităţii achiziţionate în urmă cu doar patru ani. Guvernul indian a anunţat şi el măsuri împotriva inflaţiei, care ar putea include interdicţia exportului de grâu, se mai arată în comentariul menţionat.
În aceste condiţii, atât G20, cât şi ONU au situat problema pe agendele lor. Deocamdată, Franţa, care prezidă grupul ţărilor industrializate şi emergente a cerut un raport urgent Băncii Mondiale, pentru a verifica impactul creşterii preţurilor la alimente şi a evita totuşi măsurile protecţioniste.
Sursa: Agerpres