Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu - Şişeşti” (ASAS) a cerut ministrului de Finanţe şi ministrului Agriculturii deschiderea finanţării către unităţile de cercetare din agricultură şi anularea tuturor datoriilor acestora, pentru a evita distrugerea cercetării agricole. Potrivit conducerii ASAS, mai multe unităţi cheie în programe de cercetare naţionale sunt deja executate silit de către ANAF.
Într-o scrisoare deschisă transmisă la finalul lunii iulie 2015 şefului MADR, Daniel Constantin şi ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, conducerea ASAS a cerut ridicarea restricţiilor de finanţare bugetară a unităţilor de cercetare agricolă prin eliminarea art. 31 din Legea Bugetului pe 2015, precum şi anularea tuturor arieratelor acestor unităţi.
În plus, potrivit lui Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, câteva unităţi de cercetare ar avea de primit 6 mil. lei, reprezentând restanţe de plată, majoritatea din salarii, ale MADR către respectivele unităţi de cercetare agricolă. „Deocamdată nu am primit nici un răspuns de la nici un minister. Ştiu că Ministerul Agriculturii a primit bani la rectificarea bugetară, dar nouă nu ni s-a comunicat dacă Academia beneficiază sau nu de vreo sumă”, ne-a spus Gheorghe Sin, la aproape două săptâmâni după rectificarea bugetului pe 2015.
Reţeta falimentului unităţilor de cercetare agricolă
Se dă o lege pe care iniţiatorul nu o respectă. Se condiţionează finanţarea unităţilor de cercetare de aplicarea respectivei legi. Excluse de la finanţarea de stat, unităţile acumulează datorii, ceea ce le împiedică să acceseze proiecte de cercetare şi alte surse de finanţare. Final: executare silită.
„Sunt două legi organice care reglementează activitatea de cercetare agricolă: Legea 45/2009 şi Legea 72/2011. Legea 45 din 2009 prevede ca pentru fiecare unitate de cecetare să se emită câte o hotărâre de Guvern care reglementează activitatea fiecărei unităţi. Sigur că toate unităţile au hotărâri de funcţionare, dar ele trebuiau modificate şi actualizate conform legii, ori acest lucru s-a întâmplat numai pentru Staţiunea de Creştere a Bovinelor Dancu din Iaşi şi pentru Institutul de Economie Agrară”, explică Gheorghe Sin.
Conducerea ASAS susţine că vina se găseşte în două locuri: „la MADR, care nu a reuşit să completeze fişa paşaport a Notei de fundamentare şi la MFP, care a condiţionat semnarea HG de existenţa cadastrului pentru patrimoniul public şi privat al statului, în condiţiile în care cele două ministere nu numai că nu au asigurat sursele financiare pentru executarea cadastrului, dar au blocat finanţarea în totalitatea ei către sistemul de cercetare din agricultură”.
Unităţi cheie în programe naţionale sunt executate silit
Preşedintele ASAS susţine că valoarea datoriilor unităţilor de cercetare agricolă se ridică la cca. 150 mil. lei, dar „se pare că nu vor putea fi acoperite la această dată”. Potrivit lui Gheorghe Sin, în această situaţie sunt cca. 40 de unităţi de cercetare agricolă, dintr-un total de 60 de unităţi. „Fără anularea arieratelor, unităţile de cercetare nu pot participa la competiţii pentru proiecte de cercetare, nu pot accesa proiecte din PNDR 2014 - 2020 (...)”, afirmă conducerea ASAS.
Potrivit ASAS, unităţi cheie în programe de cercetare naţionale precum programul pomicol, viticol, cel din domeniul ovinelor şi caprinelor, pajişti etc. sunt afectate de arierate şi chiar de presiunea executărilor silite de către ANAF (SCDP Bistriţa, ICD Mărăcineni, INCDCOC Palas, SCDCOC Caransebeş, SCDVV Iaşi etc.).
MADR încă lucrează la proiectul de reorganizare a cercetării agricole. Ministrul Constantin vrea doar patru institute de cercetare
România ar trebui să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă, respectiv pe producție vegetală, horticultură-legumicultură, zootehnie și îmbunătățiri funciare, declara ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în primăvara lui 2015.
„Ministerul lucrează şi acum la acest proiect. Suntem în continuare în discuţii. Poziţia noastră este ca unităţile care nu mai au activitate să fie desfiinţate, iar cele care au potenţial să fie sprijinite. Mai avem propuneri de a fuziona nişte unităţi. (...) Am trimis celor două ministere (Ministerului Agriculturii şi Ministerului Finanţelor - n.red) o listă cu 12 unităţi care am solicitat de mai mult de 10 ani să fie desfiinţate, deoarece nu mai au nici personal, nici activitate, au numai patrimoniu care se deteriorează pe zi ce trece, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, ne-a mai spus preşedintele ASAS, Gheorghe Sin.
Citiţi detalii în Revista Ferma, ediţia 15-31 august 2015, care apare pe piaţă după jumătatea lunii august.