Puterea ucraineană demarează reforma agrară

Potrivit premierului ucrainean Nikolai Azarov, productivitatea gospodăriilor agricole este astăzi de 3-5 ori mai mică decât în ţările Europei. Azarov consideră situaţia ameninţătoare în ceea ce priveşte securitatea alimentară a ţării. De aceea, premierul Ucrainei consideră oportună schimbarea radicală a situaţiei privind exploatarea terenurilor agricole.

Ucraina deţine în prezent peste 60 de milioane de hectare de terenuri, din care circa 42 de milioane au destinaţie agricolă. În timpul moratoriului, terenurile agricole erau, de obicei, împărţite în parcele şi distribuite între locuitorii localităţilor aferente. În acest sens, Aleksandr Kovaliv, angajat al Ministerului pentru Politică Agrară, declară că 'Ucraina este practic singurul stat din lume care a oferit cadou terenurile milioanelor de cetăţeni, oferindu-le cu forţa titluri de proprietate pe terenuri'.

În urma unei atare 'împroprietăriri', proprietari oficiali a câte 1-2 hectare au devenit ţăranii care, de cele mai multe ori, nu erau în stare să-şi prelucreze pământurile, dar nici de vândut nu aveau dreptul să le vândă. În anumite cazuri, loturile agricole se dădeau în arendă marilor fermieri, dar destul de răspândită a devenit şi practica vânzării ilegale a terenurilor: folisindu-se de hibele din legislaţie, unele firme au început să schimbe destinaţia iniţială a acestor terenuri. În ultimii ani, în Ucraina se formase o adevărată piaţă neagră a terenurilor agricole. La ora actulă, specialiştii afirmă că în acest domeniu domneşte haosul.

În decembrie anul trecut, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, le-a trasat înalţilor funcţionari obiectivul de a finaliza de urgenţă reforma funciară, pentru a crea în ţară o piaţă a terenurilor normală. Este vorba nu doar despre anularea moratoriului asupra vânzării-cumpărării legale de terenuri, ci în primul rând de adoptarea de către parlament a unui pachet de legi care să reglementeze precis acest domeniu.

Potrivit unui înalt funcţionar apropiat guvernului ucrainean, problema este mult mai complicată: este necesar să se preîntâmpine mecanismul care ar duce la formarea unei 'caste de latifundiari' şi la distrugerea satului ucrainean. Totodată, trebuie creaţi stimuli pentru dezvoltarea gospodăriei agricole moderne.

De altfel, în opinia preşedintelui parlamentului, Vladimir Litvin, în prima etapă a creării pieţei agricole, parcelele nu trebuie lăsate pentru vânzare liberă. Într-un interviu acordat ziarului 'Golos Ukrainî', Litvin afirmă că fiecare localitate trebuie să desfăşoare o inventariere detaliată şi o evaluare privind preţul tuturor terenurilor.

Unii înalţi funcţionari insistă ca operaţiunile cu terenurile agricole să se realizeze printr-o bancă de stat specială, încă neînfiinţată, iar preţul minim să fie fixat de organisme abilitate. În afară de aceasta, se planifică limitarea suprafeţei maxime a terenurilor aflate în proprietate privată şi interzicerea comercializării acestora către cetăţeni străini.

Experţii sunt de părere că statul ucrainean trebuie să ţină cont de fiecare nuanţă în această problemă extrem de complicată, mergând până la elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului agrar, pentru că de această reformă depinde ce gospodării - mari, medii sau mici - vor deţine partea leului pe piaţa producţiei agricole. Înclinarea balanţei într-o parte ar putea duce la sărăcirea în masă a ţăranilor, în alta - nu ar permite complexului agroindustrial al ţării să ajungă la un nivel concurenţial, cu atât mai mult cu cât puterea ucraineană şi-a trasat obiectivul ambiţios de a semna deja în acest an un acord privind zona de comerţ liber cu UE şi cu vecinii săi din cadrul Comunităţii Statelor Independente /CSI/.

Sursa: Agerpres