Cu sau fără plante modificate genetic pe plaiurile mioritice? Aceasta este întrebarea… problema este cu atât mai spinoasă cu cât nu s-a putut dovedi ştinţific caracterul dăunător asupra sănătăţii omului sau a solului.
Uniunea Europeană discută acum despre permiterea sau nu, a cultivării pe scară largă a OMG-urilor (Organisme modificate genetic).
Ce cred fermierii…
Raţionamentul agricutorilor este unul destul de simplu şi fundamentat în sensul că, recoltele provenite din OMG-uri presupun costuri mai mici, producţii mai mari şi chiar, spun fermierii, o cantitate de îngrăşăminte mai mică, rezultă altfel că sunt mai puţin toxice decât producţiile naturale.
Dacă această hotărâre este adoptată ea s-ar reflecta în ieftinirea alimentelor, situaţia actuală în care nici în UE şi nici în ţară OMG-urile nu se cultivă, îi intrigă pe fermieri în contextul în care, în mod paradoxal, importurile de alimente modificate genetic din America Latină este legalizată în ţările europene.
„O spun sus şi tare: ştiinţa va învinge. Plantele modificate genetic se vor cultiva pe scară largă. Au toate avantajele de partea lor. Ba, mai mult, sunt benefice şi pentru sol. Doar dacă ne gândim că, pentru soia normală, sunt necesare 24 de kg de îngrăşăminte pe hectar, anual, iar pentru cea modificată genetic numai 2-4 kg e lesne de înţeles de ce sunt chiar mai ecologice OMG-urile”, spune Culiţă Tărâţă, cel mai mare moşier al ţării citat de Agerpres
Ce cred instituţiile statului
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a precizat că România aşteaptă o decizie favorabilă de la UE pentru a putea începe, odată cu 1 ianuarie 2012, cultivarea OMG-urilor pe scară largă.
Eugen Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii e de părere că ar fi o decizie benefică pentru România ca UE să îngăduie cultivarea OMG-urilor pe teritoriul ţării. În sprijinul poziţiei sale Eugen Rădulescu spune că noi importăm 98% din totalul OMG-urilor consumate, ceva peste 800.000 de tone, doar soia.
Unde e problema…
Ecologiştii de la Greenpeace, cel mai ardent grup de lobby care militează împotriva cultivării pe scară largă a OMG-urilor, susţin că: „Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt creşterea folosirii substanţelor toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea rezistenţelor în insecte şi ierburi rele sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile şi imprevizibile", este poziţia Greenpeace postată pe siteul lor oficial
Sursa: Agerpres