Cât va câştiga România din tratatul comercial UE - SUA?

„Estimările preconizează un efect economic general pozitiv al acordului TTIP asupra economiei românești. Astfel, PIB-ul României ar putea crește cu aproximativ 0,25% anual, odată ce acordul ar fi pus în aplicare pe deplin. Mai mult decât atât, balanța comercială cu SUA s-ar îmbunătăți, deoarece este estimată o creștere cu aproape 35% a exporturilor către această țară, comparativ cu o creștere a importurilor bilaterale cu doar 25%. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că 90% din beneficiile estimate ar decurge din eforturile de reducere a barierelor netarifare, eliminarea celor tarifare având o pondere relativ redusă în total”, a declarat Lucian Cernat, la dezbaterile pe tema impactului Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) asupra economiei României, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în 19 mai 2015, la Bucureşti.

Masa rotundă organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti s-a axat pe prezentarea și discutarea raportului pe tema impactului TTIP asupra economiei românești, elaborat de Lucian Cernat şi Csilla Lakatos. Întâlnirea a pus în discuție atât beneficiile pe care le-ar aduce încheierea acestui acord, cât și preocupările legate de unele aspecte importante din cadrul negocierilor, cum ar fi sistemul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat.

Angela Filote: 14% din forţa de muncă din UE depinde de exporturi

„(...) 31 milioane de locuri de muncă în Europa depind de exporturi - asta înseamnă 14% din toată forța de muncă. Prin deschiderea piețelor pentru  comerț și investiții în întreaga lume, ne propunem crearea de noi locuri de muncă, în condițiile în care avem 25 de milioane de șomeri în Uniunea Europeană. Și pentru că 90% din creșterea mondială este de așteptat să se întâmple în afara Europei în următorii cincisprezece ani, acestea sunt locuri de muncă de viitor. Sper ca economia României să profite la maximum de oportunitățile de creștere economică oferite de un acord care ar crea cea mai mare piață comună din lume”, a declarat Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, la masa rotundă.

La eveniment au mai participat, în calitate de vorbitori, Florin Vodiță, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, Andreea Paul, membru al Comisiei pentru buget, finanțe al Camerei Deputaților,  Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, și Lavinia Andrei, președinte al asociației „Terra Mileniul III”. De asemenea, au fost prezenţi reprezentanți ai autorităților române și ai societății civile, ai mediul de afaceri și academic, precum și ai mass-mediei.

„Negocierea secolului”

„Negocierea secolului”, cum este numită negocierea TTI, a început în iulie 2013 și pune faţă în faţă primele două economii ale lumii: 25,1% din PIB-ul global și 17% din comerțul mondial (UE), respectiv 21,6% din PIB şi 13,4% din comerțul mondial (SUA).

Comerțul României cu SUA a fost, în 2011, de 3,2 mld. dolari (USD), cu un excedent pentru România de peste 900 mil. USD. Pe primele locuri la export sunt mașinile şi unelte (peste 400 mil. USD), urmate de produse chimice (peste 330 mil. USD), produse din metal (220 mil. USD), servicii de comunicații, construcții, servicii financiare, electronice. Exporturile agricole sunt neglijabile. (Sursa: baza de date GTAP - Global Trade Analysis Project pe 2011, citată de Cernat și Lakatos).