O nouă subvenție pe hectar! Cuantum hectar, beneficiari!

Guvernatorul RBDD, Gabriel Marinov, a declarat, pentru Agerpres, că, în momentul de faţă, suprafeţele stuficole din Deltă sunt incluse în cele din categoria "ape, bălţi", iar ele trebuie aduse în categoria "terenuri mlăştinoase, turbării umede", în contextul în care prin legea nr. 116/2023 s-a introdus în legislaţie noţiunea de "paludicultură".

"În baza legii, va trebui să schimbăm categoria de folosinţă a acestora, pentru că legea 116 de anul acesta vorbeşte despre practica agricolă desfăşurată pe terenuri mlăştinoase, pe turbării umede. Cu siguranţă, majoritatea plaurilor din Deltă sunt turbării. La propunerea Ministerului Agriculturii trebuie schimbată categoria de folosinţă ape-bălţi, în categoria de folosinţă terenuri mlăştinoase sau turbării umede, pentru a putea fi folosite de concesionari", a explicat guvernatorul Rezervaţiei.

Legiferarea noţiunii de paludicultură este necesară în vederea subvenţionării activităţii de recoltat stuf, resursă foarte puţin exploatată în momentul de faţă.

"Prin introducerea activităţii de paludicultură în rândul activităţilor enumerate de ordonanţa nr. 34 din 2013, practic această activitate devine subvenţionabilă, ceea ce e un lucru bun. De ce? Pentru că resursa stuficolă din Delta Dunării este o resursă vegetală regenerabilă foarte mult subexploatată", a mai spus Gabriel Marinov.

O altă problemă identificată în timpul demersului pentru punerea în practică a plăţii subvenţiei pentru recoltatul stufului este modul în care au fost întocmite contractele de concesiune a suprafeţelor stuficole.

"Problema este că niciunul din contractele noastre din interiorul RBDD nu prevede concesionarea unei suprafeţe de pământ, apă, mlaştină, sau turbărie, ci cantitatea de stuf de pe o anumită suprafaţă, pentru că nu toată cantitatea de vegetaţie uscată se recoltează de pe suprafaţa concesionată. (...) Stuful în Deltă se recoltează aparte. De pe o suprafaţă de x hectare, se recoltează în fiecare an o suprafaţă mai mică cu 25% din areal. An de an, această suprafaţă e schimbată pentru a se permite vegetaţiei palustre de pe întregul areal să aibă minim doi ani de existenţă", a precizat Marinov.

În opinia sa, legea nr. 116/2023 care defineşte paludicultura ca practica agricolă desfăşurată pe terenuri mlăştinoase, turbării umede, ce poate include cultivarea sau recoltarea diferitelor tipuri de stuf poate duce la transformarea actualelor amenajări agricole din Deltă în amenajări stuficole.

"Poate fi un foarte bun început pentru reconvertirea amenajărilor agricole în amenajări stuficole, pentru că recoltarea stufului şi cultivarea lui pot deveni mai rentabile decât activităţile agricole desfăşurate azi în marile poldere agricole. Gândiţi-vă că avem aproape 40.000 de hectare de amenajări agricole, în care culturile respective au nevoie de tot felul de substanţe. Stuful nu are nevoie de nicio substanţă naturală ca să crească. Astfel, activitatea agricolă de paludicultură devine mult mai rentabilă", a apreciat guvernatorul Marinov.

Prin hotărârea de Guvern nr. 153/2002, în Deltă au fost stabilite 12 zone stuficole cu o suprafaţă totală de 46.735,3 hectare, cu o cantitate totală de stuf recoltabil de circa 71.000 de tone.

Din cele 12 suprafeţe gestionate de Administraţia RBDD, în momentul de faţă, doar una nu este concesionată.

Anul trecut, autorităţile naţionale au anunţat că doresc să introducă o subvenţie pentru recoltarea stufului din Deltă, valoarea acesteia urmând să fie de 20 de euro pe hectar.