„Anul agricol 2021-2022 se manifestă și în România cu o presiune din partea situației climaterice, pentru că nivelul de precipitații a fost unul foarte scăzut și riscăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul și sud-estul României. Cred că trebuie ca decidenții din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect, să putem lua măsuri urgente”, a declarat ministrul român al agriculturii, la Bruxelles.
Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a participat luni, 21 februarie 2022, la Consiliul Agricultură și Pescuit, ce s-a desfășurat la Bruxelles, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis astăzi Agroinfo.
Punctele importante de pe ordinea de zi au vizat dezbateri cu privire la: consolidarea coerenței dintre Pactul verde PAC și politica comercială pentru sprijinirea tranziției către sisteme alimentare durabile; solicitarea de măsuri coordonate la nivelul EU pentru atenuarea dificultăților generate de secetă; reglementarea fluxurilor comerciale cu produse agricole asociate cu defrișările și degradarea pădurilor; promovarea veniturilor echitabile pentru agricultori prin intermediul unei alianțe pentru securitate alimentară în Europa; situația pieței, cu accent asupra sectorului suin; posibilele efecte negative ale revizuirii eligibilității produselor în cadrul politicii revizuite de promovare a UE.
În cadrul intervenției sale referitoare la consolidarea coerenței dintre Pactul Verde, politica agricolă și politica comercială, ministrul Adrian Chesnoiu a susținut: „Reiterez interesul pentru stabilirea unor aranjamente legislative și comerciale la importul în UE al produselor din țările terțe pentru asigurarea aplicării unor standarde de producție durabilă, similare cu cele ale UE. România va susține acțiunile Comisiei și subliniez în acest sens intensificarea cooperării internaționale în domeniul reglementării cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, utilizarea durabilă a pesticidelor și combaterea rezistenței la antimicrobiene”.
Întrucât sistemul alimentar global este un factor determinant al provocărilor legate de sănătatea umană, este necesar ca statele membre UE să țină cont de stabilirea unor standarde internaționale de producție durabilă, consolidarea sistemului de etichetare a produselor agroalimentare, includerea în acordurile comerciale bilaterale a cerinței respectării standardelor comerciale și de producție, cât și a informațiilor minime utilizate la etichetarea produselor agroalimentare durabile. Astfel, statele membre se vor asigura că oferă produse accesibile, sigure și nutritive pentru populația mondială în creștere și vor garanta consumatorilor europeni același nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului.
Referitor la impactul secetei asupra sectorului agricol, ministrul Chesnoiu a solicitat implicarea Comisiei Europene pentru a putea fi luate rapid măsuri, având în vedere că fermierii europeni au fost deja puternic încercați de efectele pandemiei Covid-19, de creșterea prețurilor la energie și gaze, precum și de creșterea prețurilor la inputuri.
„Anul agricol 2021-2022 se manifestă și în România cu o presiune din partea situației climaterice, pentru că nivelul de precipitații a fost unul foarte scăzut și riscăm ca în perioada următoare să ne confruntăm cu o secetă severă, mai ales în estul și sud-estul României. Cred că trebuie ca decidenții din cadrul Comisiei să deschidă o cale a dialogului pe acest subiect, să putem lua măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”, a declarat ministrul român al agriculturii.
Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente de gestionare a riscurilor. De asemenea, comisarul european a subliniat necesitatea asigurării culturilor și a producției, pentru a proteja veniturile producătorilor în cazul fenomenelor meteorologice extreme.
În ceea ce privește situația pieței, ministrul Chesnoiu a afirmat că România își exprimă îngrijorarea cu privire la criza energetică ale cărei efecte au început să fie resimțite încă de la începutul acestui an. ”Putem vorbi de o criză sistemică, de fapt, întrucât majorările de preț dintr-un sector antrenează majorări de preț în alte sectoare, și toate acestea ajung să ne afecteze pe noi toți, consumatorii finali”, a afirmat ministrul român al agriculturii.
În acest context, ministrul a explicat că impactul puternic al crizei energetice are repercusiuni asupra sectorului îngrășămintelor. Fermierii, mai ales cei din sectorul vegetal, resimt șocul acestor majorări ale prețurilor la îngrășăminte și se tem că producția va fi diminuată.
„Producătorii români de îngrășăminte, în dorința de a susține sectorul agricol, consideră că este de interes pentru țara noastră, ca sistemul de comercializare a certificatului de emisii cu gaz de seră să includă sectorul îngrășămintelor chimice. Rugăm Comisia să analizeze această solicitare, pentru a proteja nivelul producției agricole”, a subliniat ministrul Adrian Chesnoiu în cadrul reuniunii Consiliului.
Ministrul român a propus să se ia în considerare la nivel european faptul că o soluție ar fi ca la comercializarea certificatelor cu efecte de seră să fie inclusă și producția de îngrășăminte chimice, subliniind că dacă nu se iau soluții urgente, UE riscă să crească importurile de îngrășăminte din țări terțe.
Totodată, ministrul a atras atenția că semnalele transmise din toate sectoarele agricole arată că stabilitatea fermierilor este puternic afectată și că multe afaceri fac față cu dificultate provocărilor din piață.