Membrii clanului interlop Cârpaci din Timișoara ar fi încasat subvenții APIA pentru terenuri pe care nu se cultivă nimic, aride, susțin surse judiciare. În această dimineață, procurorii DNA au descins în mai multe locații din județul Caraș Severin.
"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2016-2022, în legătură cu obținerea nelegală de fonduri europene, în contextul implementării unor proiecte derulate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
În cursul zilei de 08 iunie 2023, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în trei locații, situate pe raza municipiului Caransebeș, județul Caraș –Severin, reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice," informează un comunicat DNA.
Surse judiciare afirmă că perchezițiile de joi dimineață ale DNA în dosarul privind fraudarea bugetului UE ar avea loc la Rusalin și Marinela Cârpaci, membri ai clanului interlop timișorean Cârpaci.
Potrivit acestora ar fi percheziționată locuința Pușei Geta Cârpaci, unde ar locui de facto Ioan Rusalin Cârpaci și Marinela Cârpaci. La aceeași locație ar avea sediul social și PFA-ul lui Florin Marian Cârpaci, conform știripesurse.ro
Anchetatorii DNA caută documentație aferentă fraudei investigate, urmare căreia memebrii acestei grupări ar fi extorcat bugetul UE cu aproape 2 milioane de lei.
Anchetatorii DNA descind în mai multe locații din Caraș Severin la mai multe persoane care ar fi accesat sume de bani din fonduri europene, cu documentație pretins falsă, prin care ar fi atestat existența unor livezi și terenuri care produc roade, afirmă surse judiciare.
Potrivit acestora cei doi principali suspecți vizați ar fi creat un sistem ce presupunea realizarea, în mod artificial, a condițiilor necesare de acordare a unor sume de bani în cadrul unor scheme de plată sau a unor finanțări din fonduri europene.
Ei ar fi creat firme pe numele lor și ale unor complici regăsiți de către anchetatori pe firul mecanismului financiar și au depus documentație presupus falsă la AFIR.
Mai precis, explică sursele arătate, cei doi artizani și complicii lor ar fi încheiat numeroase contracte de arendă având ca obiect terenuri aflate în diferite județe din țară după care depuneau la APIA cereri de sprijin financiar, solicitând plata în cadrul unor scheme.
În realitate, susțin sursele citate, pe terenurile arendate regăsite în documentația depusă de capii „afacerii„ fie nu există livezi, fie au existat cândva dar acum se află în stare avansată de degradare și nu mai realizează producția între 8 și 30 de tone, ce era o condiție pentru acordarea subvențiilor de către UE.
În acest fel, mai spun sursele citate, aproximativ două milioane de lei, bani din fondul UE, ar fi fost fraudați de către gruparea investigată de DNA, scrie știripesurse.ro