Fermierii români nevoiți să scoată din buzunar sume uriașe pentru îngrășăminte!

Creşterea preţurilor la îngrăşămintele chimice – o piaţă din ce în ce mai volatilă, tot mai dificil de gestionat – obligă cultivatorii să modifice programele de fertilizare. Nu puţini sunt fermierii care nu au apucat să-și achiziționeze din timp îngrășămintele, cu risc major să nu fertilizeze culturilor cu cantităţile necesare unei creşteri şi dezvoltări optime a plantelor de cultură.

Chestionând mai mulţi fermieri, am aflat că din pricina cheltuielilor destul de mari nu s-au preocupat să se aprovizioneze cu substanţele chimice (în special cele azotoase) pentru a acoperi necesităţile de consum ale plantelor de cultură.

Cu o mână de azot nu se face… primăvară!

„Am cumpărat îngrăşăminte doar pentru prima fază de administrare. Am prins ultima tranşă de azotat de amoniu de la Azomureş, cu puţin peste 4 lei kilogramul, adus în curte. O să dau 80 kg pe hectar şi voi vedea (după cum evoluează vremea) dacă continui să mai fertilizez”, ne-a declarat inginerul Constantin Manta, producător agricol din judeţul Brăila.

Fermierul spune că în toamnă nu a putut hrăni culturile de păioase că nu a avut cu ce! Cheltuielile sunt mari, depăşesc 3.300 lei hectarul cultivat.
Un start întârziat l-a luat prahoveanul Adrian Mocanu care nu a reuşit să cumpere substanţele azotoase pentru anul acesta. „Atunci când m-am trezit eu, am intrat la licitaţie, dar nu am făcut faţă! Am zis că poate îşi mai revin preţurile! Acum nu mai am de unde să cumpăr. Pentru ferma mea îmi mai trebuie minim 300 tone de îngrăşăminte pe bază de azot care costă cam 12 miliarde de lei vechi! Este enorm!”, susţine agricultorul.

Inginerul Adrian Mocanu are 350 de hectare de grâu şi 200 de rapiţă. „O să dau în martie o mână de azot (de vreo 50-60 kg/ha) şi cu asta, basta. Problema va fi la prăşitoare. După ce o să înfiinţez culturile, trebuie fertilizate!”, explică prahoveanul.

Fertilizare redusă, producţii mai mici!

„Problema este că preţurile; sunt exagerate şi vom veni cu fertilizări mai reduse cantitativ. Pentru mulţi fermieri creşterea de producţie este dată - nu neaparat de tehnologie - ci de gradul de fertilizare! O să fie scăderi de recoltă. Deja avem un deficit de apă în sol”, consideră tehnologul fermei Damila Agro din Măciuca, judeţul Vâlcea.

Fermierul susţine că nu s-a aprovizionat cu îngrăşăminte, aşteaptă să mai prospecteze piaţa. Potrivit acestuia, preţurile sunt uriaşe: 5.000 - 5.500 lei tona de uree; 3.500 cea de nitrocalcar, 4.000-4.200 lei/tonă azotatul de amoniu; sunt creşteri de preţ fabuloase.

„Avem de gând să aplicăm doze mai mici de îngrăşăminte: 100 kg s.a. pe hectar de uree şi tot atâta azotat de amoniu în a doua fază. Preţurile nu coboară cu toate că gazul metan a scăzut cu 8 la sută! Plus că piaţa a fost invadată de tot felul de formulări aduse din toate colţurile lumii: Rusia, Georgia, Maroc. Grecia”, precizează cultivatorul.

„Un an complicat ce o să anuleze tot ce s-a câştigat anul trecut. La noi în fermă nici producţia nu a fost foarte bună că am avut secetă!”, concluzionează cu amărăciune inginerul Constantin Epure.

O schemă de fertilizare redusă cu 60%

Un alt fermier care nu a cumpărat încă îngrăşămintele „din cauza preţului catastrofal” este Florian Vizireanu, din satul Scorţaru Vechi, comuna brăileană Tudor Vladimirescu. „Având în vedere că s-au scumpit între 200-300 % în funcţie de tipul de îngrăşământ, e dezastru pentru noi, fermierii! Ne duc sigur spre faliment. Marile companii şi-au făcut stocuri importante de substanţe fertilizante şi nu au vrut să le vândă”, susţine producătorul agricol.

Acesta aşteaptă să vină oferte cu îngrăşăminte de peste Ocean sau din state care nu sunt dependente de gazul metan rusesc.

„Am dat substanţe chimice complexe în toamnă pentru că am prins un preţ bun. Acum va trebuie să aplic numai azot care a ajuns la 4.000 lei tona. Probabil că voi scădea cantitatea de îngrăşăminte la 40 la sută faţă de schema de fertilizare optimă”, susţine Florian Vizireanu.