Fermierii care au cumpărat ieftin grâu ucrainean pentru a-l revinde scump nu au motiv să ceară despăgubiri!

Consultantul mai arată și că fermierii care au cumpărat ei înșiși, anul trecut, grâu ucrainean foarte ieftin pentru a-l revinde în 2023 cu adaos substanțial, dar care nu și-au atins scopul nu au absolut niciun motiv de cerere de despăgubiri pentru că și-au asumat tranzacțiile ca pe un business.

Expertul consideră și că UE ”a viciat calculul de la început”, în privința ajutoarelor financiare pentru fermierii români, pentru că a luat ca reper producția de cereale din 2022, când a fost secetă, în locul mediei ultimilor 5 ani. nu au motiv să ceară despăgubiri!

Reporter: Considerați că se confirmă faptul că mulți fermieri români ar fi refuzat să vândă, în vara anului trecut, așteptând ca prețul cerealelor să crească în primăvara 2023?

Cezar Gheorghe: Într-adevăr. În momentele de tensiune ce au început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul panicii, căci toate mărfurile rămân blocate în bazinul Mării Negre, incluzând aici Ucraina și Rusia, prețurile au început să urce în mod vertiginos. Am ajuns astfel la valori maxime în luna mai 2022 de 415 euro la grâu, 840 euro la rapiță și circa 378 euro la produsul porumb. De asemenea, semințele de floarea soarelui au atins un maxim de 1150USD /tonă. O parte dintre fermieri au refuzat să vândă motivând alte creșteri substanțiale. Însă piața s-a întors împotriva lor.
Pe măsura ce s-au activat liniile de solidaritate, s-a creat culoarul cerealelor cu plecare din Odesa, bursele globale au început să scadă treptat până în luna august 2022. Scăderile au continuat alimentate și de acțiunile FED în lupta împotriva inflației, astfel că astăzi avem niveluri de preț de 230 EURO la grâu, 430 euro la rapiță, 230 euro porumb și 420 USD la semințele de floarea soarelui. Nu este mai puțin adevărat că costul logistic a început să crească din cauza cererii pentru mărfurile ucrainene, flote de autocamioane și vagoane plus barje și-au deplasat interesul spre aceste mărfuri pentru că erau tarife mai mari.

Acest lucru a antrenat o creștere de 70% a costului logistic în România ceea ce înseamnă că se închide tot în buzunarul fermierului român într-un final. Și, de asemenea, disponibilitatea logistică și timpii foarte mari de așteptare au generat reluctanța din partea fermierilor ce au considerat că iarna va fi un moment bun de vânzare a mărfurilor. Însă, precum am spus, piața este formată din cerere și ofertă, iar dacă oferta a revenit prin liniile de solidaritate și coridorul cerealelor plus Rusia ce a vândut agresiv (în termen de preț) grâu, prețul a scăzut la valorile descrise mai sus. Într-un fel a fost ca un film în episoade, pe segmente și paliere, în care foarte mulți fermieri români nu au crezut sau nu au înțeles volatilitatea din piețe.

Rep.: Se confirmă, de asemenea, că unii fermieri români au cumpărat ei înșiși, anul trecut, grâu ucrainean foarte ieftin pentru a-l revinde în 2023 cu adaos substanțial și acesta constituie acum unul dintre motivele nemulțumirilor lor?

Cezar Gheorghe: În afară de comercianți, procesatori, au existat firește și fermieri ce dețineau spații de depozitare și au gândit că conglomerând prețul mărfurilor ucrainene în prețul mărfurilor românești, vor genera o oportunitate în termen de venituri. Aceștia însă nu au cum să fie nemulțumiți căci au considerat și asumat acest lucru ca pe o afacere și nu au absolut niciun motiv de cerere de despăgubiri.

integral interviul G4Media