Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, propune o subvenție pentru ca animalele vii să nu mai fie transportate pe distanțe lungi. Propunerea a fost făcută în cadrul reuniunii Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, ținută la începutul acestei săptămâni.
"În opinia mea, cred că aici s-ar putea interveni cu o subvenție pentru ca animalele să nu mai fie transportate pe distanțe așa lungi, cu atât mai mult cu cât în acest mod, am contribui la componenta de înverzire (nu am mai avea atâtea noxe ca urmare a reducerii transportului).
Experții prezenți au reclamat nevoia de a avea un transport de 4 ore. Sigur, și noi ne dorim să avem o durată a transportului cât mai redusă, animalele să fie abatorizate la poarta fermei. Totuși, ce facem dacă nu dispunem de aceste abatoare la poarta fermei care să ne permită practic sacrificarea animalelor în această zonă și atunci suntem nevoiți să le transportăm mai multe ore?
De asemenea, doamna Steenberg a vorbit despre transportul animalelor pe cale aeriană. Aș dori să o întreb dacă apreciază ca acest transport pe calea aerului să fie extins la toate tipurile de animale? Vă dau un exemplu: în România, se aduceau la un moment dat vaci de lapte din Danemarca pentru familiile care aveau nevoie, pe cale aeriană. Așadar, doresc să știu dacă s-a făcut o evaluare asupra posibilității ca animalele să fie transportate pe cale aeriană", a spus eurodeputatul român în intervenția sa din cadrul reuniunii Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.
Răspunsurile primite de europarlamentarul Daniel Buda:
Julia Havenstein, reprezentantul ONG Animals’ Angels, a subliniat faptul că: „În ce privește întrebarea domnului Buda, dacă în 4 ore nu se ajunge la un abator, ce facem? Îndrăznesc să spun că în Europa noastră mică nu se întâmpla acest lucru așa des. Cred că din majoritatea locurilor din Europa, în 4 ore e posibil să se ajungă la un abator. Pot menționa exemplul unei piețe din Portugalia de Nord care gestionează vaci la început de carieră și multe dintre acestea sunt transportate către Spania săptămânal, în ciuda faptului că în jurul acestei piețe sunt abatoare la care se poate ajunge în 20-30 de minute. Cu toate acestea, se exportă către Spania.
Ar putea exista întotdeauna anumite locuri care să reprezintă excepția de la regula de 4 ore, zone cu abatoare mai îndepărtate. Cred că sistemul ar trebui schimbat, nu putem adapta animalele la sistemul nostru, ci trebuie adaptat sistemul la nevoile animalelor.
Voi împărtăși experiența noastră privind animalele scoase din producție și animalele gestante. În ciuda unor orientări europene, există anumite incertitudini când vine vorba de evaluarea stării de capabilitate de transport. Am observat următoarele probleme în transportul animalelor gestante: nu li se oferă suficient spațiu, nu dispun de apă și hrană suficientă, se riscă pierderea animalului și și al puiului. Pe drumul între UE și Turcia, organizația noastră a observant de nenumărate ori, oi care au născut în timpul transportului. Noi recomandăm să nu se transporte animalele gestante, dacă a trecut mai mult de 40% din perioada de gestație.
Transportul animalelor aflate la sfârșit de carieră ar trebui evitat. Programe de bunăstare la ferme ar trebui promovate. Transportul maxim pentru aceste animale nu ar trebui să depășească 4 ore, în cazul în care se face.”
Kitty de Vries, veterinar, reprezentant al ONG-ului Asociația olandeză de veterinari, a transmis faptul că: „Vorbesc în numele unor veterinari care se ocupă de bunăstarea animalelor în Țările de Jos. Când regulamentul 1/2005 a intrat în vigoare, eu eram încă medic veterinar. Regulamentul a interzis transportul animalelor care nu puteau să urce pe o rampă neajutate. S-au eliminat acele imagini oribile cu vaci târâte. S-au clarificat cerințele de igienă pentru abatoare. Nu toți actorii implicați și-au asumat responsabilitățile în legătură cu acest regulament. Gradul de conformare și de aplicare a Regulamentului a rămas redus în unele state membre.
Cred că este nevoie de durate mai scurte de transport. Problemele principale ale păsărilor de curte aflate la sfârșit de carieră: problemele apar de la prinderea animalelor. Ele sunt ridicate de picioare, câte trei într-o mână, ceea ce Reg. interzice. Acest lucru cauzează prejudicii foarte mari. Aria minima a cuștii este prea mică pentru păsări. La transport, sunt importante condițiile, nu doar cele din interiorul vehiculului, ci și cele meteo. Deseori nu se face ventilația corespunzătoare și păsările mor în timpul transportului. Păsările de curte nu ar trebui transportate mai mult de 8 ore.”
Birthe Steenberg, secretar general AVEC (Organizația Industriei Europene crescătoare de păsări), a transmis următoarele idei: „Domnule Buda, în ce privește transportul aerian, nu cred că este probabil ca acesta să fie folosit pentru a duce animalele la abator, fiind prea scump. Transportul animalelor trebuie folosit pentru animalele de prăsilă, nu pentru abatorizare.
Asociația noastră acoperă 95% din producătorii de carne de pasăre din Europa. Trebuie să ținem cont de planificarea și executarea călătoriei cât mai bine. Trebuie să lucreze toți actorii din lanț, fiecare parte să își asume responsabilitatea. În ce privește găinile ouătoare, cuștile nu trebuie să fie prea înalte ca să nu cadă din transport. Trebuie să fie suficient de mare să își ridice capul, dar să nu se ridice în picioare.”