DOCUMENT! Subvenții fermierii români 1,94 miliarde euro, subvenții fermierii francezi 7,2 miliarde euro!

Convergența plăților despre care se tot vorbește, adică echilibrarea subvențiilor astfel încât fermierii români să ajungă aproape de suma încasată de fermierii din Vest, va dura mult și bine. 

România va încasa anul viitor de la UE 1,94 miliarde de euro pentru plățile directe, a șaptea cea mai mare sumă dintre statele membre. Din 2025, suma va depăși 2 miliarde de euro, adică aproximativ cât încasează Grecia acum.

România este statul UE care va primi anul viitor a șaptea cea mai substanțială sumă în contul plăților directe, potrivit Regulamentului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul PAC, citat de economica.net. Mai exact, în conturile țării noastre, pentru plata subvențiilor APIA, vor intra 1,94 de miliarde de euro, față de 7,2 miliarde euro cât ia Franța, 4,9 miliarde de euro- Germania, 4,8 miliarde de euro- Spania, 3,62 miliarde de euro Italia, 3 miliarde de euro Polonia și 2 miliarde de euro -Grecia. Ungaria va beneficia de plăți directe în valoare de 1,2 miliarde de euro, iar Bulgaria de peste 808 milioane de euro.

În 2024, fermierii români vor beneficia de 1,97 miliarde de euro plăți directe, iar din 2025 suma va depăși 2 miliarde de euro. Dar nici atunci nu va fi realizată convergența plăților din moment ce Franța încasează o sumă pentru plata ajutoarelor din agricultură de vreo șase ori mai mare decât România. 

Alocarea totală a PAC pentru următorii 7 ani se ridică la 386 miliarde de euro, din care României îi sunt alocate 22 miliarde de euro.

Potrivit documentului citat, pentru a se evita sarcina administrativă excesivă generată de gestionarea unui număr mare de plăți în cuantumuri mici și a se asigura o contribuție eficace a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor PAC la care contribuie plățile directe, statele membre ar trebui să stabilească, în planurile lor strategice PAC, cerințe în ceea ce privește suprafața minimă sau cuantumul minim legat de sprijin pentru care se acordă plăți directe.

Totuși, pentru că fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a concepe o intervenție specifică pentru micii fermieri, care să înlocuiască celelalte intervenții sub formă de plăți directe. Comisia mai spune că ar trebui să fie posibilă o diferențiere a plății. Pentru a permite micilor fermieri să aleagă sistemul care corespunde cel mai bine nevoilor lor, participarea fermierilor la intervenție ar trebui să fie opțională.

Statele membre ar trebui să implementeze un sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și să aloce unui astfel de sprijin cel puțin 10 % din pachetul financiar al plăților directe. Pentru a se permite o mai bună direcționare a acestui sprijin complementar și având în vedere diferențele dintre structurile fermelor din întreaga Uniune, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea cuantumuri diferite ale sprijinului complementar pentru diferite intervale de hectare, precum și de a diferenția sprijinul în funcție de nivelul regional sau de aceleași grupuri de teritorii.

Atunci când decid să acorde sprijin pentru venit legat de animale care se plătește per animal, statele membre ar trebui să stabilească întotdeauna un prag în ceea ce privește cuantumul minim pentru a evita penalizarea fermierilor care sunt eligibili pentru acest sprijin, dar a căror suprafață este sub prag.

Pentru a se asigura o distribuire mai echitabilă a sprijinului pentru venit, statelor membre ar trebui să li se permită să plafoneze sau să reducă cuantumurile plăților directe care depășesc un anumit plafon. Rezultatul reducerii ar trebui utilizat fie pentru plăți directe decuplate și, în mod prioritar, pentru sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, fie ar trebui transferat spre FEADR. Pentru evitarea efectelor negative asupra ocupării forței de muncă, statelor membre ar trebui să li se permită să țină seama de forța de muncă atunci când aplică acest mecanism.

Până la 1 ianuarie 2022, fiecare stat membru trebuie să prezinte Comisiei Europene o propunere pentru Planul Național Strategic 2023-2027.