Document: Creșterea subvențiilor APIA, modificare lege arendă, dezvoltare sistem de irigații!

Documentul se concentrează pe situaţia IMM-urilor agricole, punând accent pe strategii de dezvoltare, acces la finanţare, resurse umane şi dinamica pieţei.

La cercetarea respectivă au participat 560 de antreprenori din domeniul agriculturii din cele opt regiuni de dezvoltare economică ale ţării, care se confruntă cu fragmentarea terenurilor, lipsa asocierii în acest domeniu de activitate, infrastructura rurală deficitară, accesul limitat la pieţe, finanţare insuficientă, dificultatea accesării creditelor pentru firmele mici şi medii şi cu impactul schimbărilor climatice asupra terenurilor agricole şi producţiei.

38% dintre fermierii care au participat la analiză au afirmat că doresc majorarea subvenţiilor acordate agriculturii, 26,5% din răspunsurile primite au în vedere necesitatea dezvoltării sistemului de irigaţii, iar 24,75% vizează modificarea legii arendei, în timp ce 24,25% sunt preocupaţi de comasarea terenurilor sau exploataţiilor agricole.Legat de această comasare, doar 13,75% dintre fermierii chestionaţi doresc dezvoltarea formelor de asociere.

Un punct dureros în agricultura din ţara noastră, potrivit datelor din Carta Albă a Agriculturii 2024, îl reprezintă lipsa de finanţare sau subfinanţarea fermierilor mici şi mijlocii, în condiţiile în care principala modalitate de finanţare a activităţii este autofinanţarea menţionată de peste 55% dintre respondenţi. 61,25% dintre aceştia susţin că e nevoie de investiţii în utilaje şi echipamente, iar 33,5% consideră că au nevoie de fonduri pentru administrarea fermei. 15,75% au nevoie de fonduri pentru a asigura supravieţuirea fermei. În ceea ce priveşte modernizarea agriculturii prin digitalizare şi cercetare-inovare, doar 28,5% din fermieri doresc investiţii pentru digitalizarea afacerii şi numai 11% au nevoie de fonduri pentru cercetare-inovare în acest domeniu.

Finanţarea este necesară, deoarece în ultimii ani producţiile fermierilor au fost afectate considerabil de impactul schimbărilor climatice care au loc la nivel global. 74,75% din participanţii la lucrarea întocmită de CNIPMMR consideră că seceta este principalul risc climatic, 42% se tem de grindină, în timp ce numai 25,5% au menţionat inundaţiile ca risc pentru culturile agricole.

Pe lângă aceasta, 76,5% dintre fermieri au probleme privind acoperirea costurilor necesare păstrării personalului, 81% se confruntă cu dificultăţi privind acoperirea costurilor cu clădirile şi alte facilităţi, 85% se plâng de lipsa infrastructurii de transport în mediul rural şi de lipsa echipamentelor şi dotărilor necesare.

În ceea ce privesc obiectivele agricultorilor pentru următorii 3 ani, 32,5% dintre respondenţi doresc să investească în activităţi care vor contribui direct la creşterea profitului, 25,5% sunt orientaţi spre creşterea invetiţiilor, iar 17,25% preferă să menţină afacerea la dimensiunile curente. Evoluţiile principale în privinţa salariilor din sectorul agriculturii indică în general un trend pozitiv în ultimii 2 ani: 50% dintre respondenţi indicând creşteri situate între 1% şi 10%, în timp ce 15% au indicat creşteri mai mari, între 11% şi 20% ale salariilor, iar 21% din respondenţi au identificat o stagnare în acest domeniu.

Menţionăm că România este una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană, situându-se pe locul 6 ca mărime a terenului arabil, după Franţa, Spania, Germania, Polonia şi Italia, iar din punct de vedere economic, agricultura României se clasează pe locul 7 în UE, cu o valoare estimate în 2023 la aproximativ 22,2 miliarde euro conform Eurostat. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi ale Institutului Naţional de Statistică, ţara noastră dispune de o suprafaţă potenţial irigabilă de aproximativ 3 milioane de hectare. În 2023, suprafaţa irigată se situa în jurul valorii de 600.000 - 700.000 hectare, conform datelor oficiale. (www.bursa.ro)