Document! Ajutor pentru fermierii cu vârsta de peste 40 de ani, 177 milioane euro!

"Asigurarea schimbului de generații în agricultură

Pentru realizarea acestui obiectiv este necesară atât finanțarea măsurii „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, cât și a măsurii „Pensionare anticipată“, aceasta din urmă nefiind încă implementată de România în nicio perioadă de programare. Există puține state membre ce au implementat această măsură, deoarece necesită alocarea unor sume mari pentru finanțare. Irlanda reprezintă un exemplu de stat membru în care a fost implementată această măsură.

România a implementat în toate programele de postaderare pentru dezvoltare rurală măsura „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” cu rezultate destul de bune. Astfel, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” au fost depuse 22 494 cereri de finanțare, din care pentru 12 635 au fost semnate decizii de finanțare, cu o valoare publică totală de 318.285.035 euro. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pentru Submăsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” au fost depuse 15 143 cereri de finanțare, din care pentru 10 752 au fost semnate decizii de finanțare, cu o valoare publică totală de 441.170.000 euro. Pentru Submăsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” – ITI Delta Dunării au fost depuse 233 de cereri de finanțare, din care pentru 201 au fost semnate decizii de finanțare, cu o valoare publică totală de 8.180.000 euro. Prin intermediul instrumentului de finanțare NextGenerationEU, au fost depuse 4.277 de cereri de finanțare, din care pentru 926 au fost semnate decizii de finanțare, cu o valoare publică de 44.590.000 euro.

În total, începând cu anul 2007, au fost semnate 24 514 decizii de finanțare pentru tinerii fermieri, cu o valoare publică totală de 812.225.035 euro. Lăudabil este că în Planul Național Strategic 2023-2027 există propunerea ca, pe lângă această măsură (căreia i se alocă circa 251 mil. euro), să se finanțeze și o măsură nouă care vizează investițiile în exploatațiile tinerilor fermieri și a fermierilor recent instalați (căreia i se alocă circa 177 mil. euro).

Pentru întinerirea managerilor de ferme și creșterea eficienței utilizării fondurilor europene, este de preferat să se asigure o finanțare echilibrată pe întreg mediul rural, cu distribuirea sumelor pe întreg cuprinsul țării pentru a se asigura dezvoltarea armonioasă a zonelor agricole din țara noastră.

De asemenea, având în vedere intensificarea fenomenului de îmbătrânire în mediul rural, ar fi binevenite și alte măsuri de sprijin pentru tinerii fermieri, cum ar fi: acordarea unor facilități fiscale; asigurarea unor linii de credite cu dobânzi suportabile pentru achiziționarea de terenuri, utilaje și linii de primă procesare; acordarea dreptului de preemțiune la achiziționarea de terenuri din mediul rural; accesul cu prioritate la concesionarea
terenurilor publice etc.

Creșterea competitivității sectorului agroalimentar românesc nu se poate realiza fără specialiști în domeniu, de aceea este nevoie de investiții în educație și formare profesională. Aceasta poate fi realizată prin finanțarea unui program integrat de formare a specialiștilor pentru agricultură, inclusiv a celor cu studii superioare.

Este de subliniat faptul că sectorul agroalimentar din țara noastră a manifestat reziliență, în perioada pandemiei COVID-19, în asigurarea siguranței și securității alimentare, ceea ce creează premisele că fermierii și actorii implicați pe filiere agroalimentare sunt capabili să acționeze în direcția creșterii competitivității în contextul noii politici agricole comune.

Considerăm că depinde de politicile agricole și de dezvoltare rurală promovate de țara noastră, astfel încât să valorificăm la maxim oportunitatea care ne este oferită, în actualul context mondial, de potențialul agricol de care dispunem", susține Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din București, profesor universitar doctor în cadrul Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, Departamentul de Economie Agroalimentară și a Mediului, în analiza publicată de Institutul European din România.