Director APIA: Plăți directe pe hectar și pe cap de animal! Noi condiții!

"În aceste zile autoritățile legislative ale Uniunii Europene au adoptat 3 Regulamente Europene, cu nr. 2115, 2116 și 2117 publicate în data de 6 decembrie și care vor deveni fundamentul legislativ al noii politici agricole comune, până la finalul anului 2027.

Precizez de la bun început că aceste acte normative premerg pachetului legislativ intern care va trebui adoptat, pentru ca toți fermierii, și nu numai, să fie familiarizați odată cu cererile de subvenție din anul 2023. Deși au intrat în vigoare prin publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, vor intra in aplicabilitate efectivă de la data de 1 ianuarie 2023. Până atunci, România, va trebui să își întocmească Planul Național Strategic PAC 2021-2027, în coerență și convergență cu aceste regulamente. Planul Național Strategic – PNS este o noțiune cu care va trebui să ne familiarizăm – va fi supus în perioada imediat următoare analizei și aprobării Comisiei Europene. Desigur, vor fi ulterior adoptate și acte normative, la nivelul legislației interne cuprinzând condițiile de eligibilitate adresabile beneficiarilor subvențiilor, pentru ca România să absoarbă cu rezultate concrete în piața agricolă, respectiv agroalimentară, cu beneficii vizibile pentru condițiile sociale, respectiv cele de mediu și climă, cât mai multe dintre fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Ovidiu Săvâșcă, șef APIA Mureș

România are disponibile, alocate, pentru acest ciclu multianual, fonduri de cca. 20,5 miliarde de euro. Din cele prevăzute în Regulamentele Europene se transpun câteva idei, care la acest moment, la ”cald”, par a fi adevărate linii directoare.

Un scop fundamental al PAC este, desigur, securitatea alimentară ”care ar trebui înţeleasă ca însemnând acces permanent la alimente suficiente, sigure şi hrănitoare. Pentru a progresa în această direcţie, este necesară promovarea de practici agricole durabile specifice, cum ar fi agricultura ecologică, gestionarea integrată a dăunătorilor, agroecologia, agrosilvicultura sau agricultura de precizie”.

Ceea ce transpare din conceptualizarea noii PAC, este faptul că apar nu neapărat mecanisme noi, cât noțiuni și concepte noi, un exemplu facil ar fi ceea ce este acum cunoscută ca fiind schema unică de plată pe suprafață – SAPS, decuplată de producție, va deveni sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii. În esență se va acorda în aceleași condiții, adică unitar în România (fiind stat unitar), uniform pentru fiecare hectar eligibil, decuplat de producție. Acestei scheme de plată directă, finanțată din FEGA îi vor putea fi atașate alte scheme de venit complementar, echivalente actualelor plăți redistributive, pentru tinerii fermieri, de asemenea decuplate de producție.

Totuși, evident și fermele mici și mai ales cele medii vor rămâne importante în acest context, deoarece, astfel cum se spune în expunerea de motive a Regulamentului UE 2115/2021, ele rămân să vitalizeze spațiul rural, care de obicei este lipsit de oportunități de angajare ori de investiție. Modelul propus de agricultură sigură, eficientă și durabilă nu intră pe de altă parte în contradicție cu sprijinul fermelor mai mici, deoarece Uniunea Europeană își propune ”să protejeze în acelaşi timp, modelul fermei de familie”.

Opinez că România, mai mult ca alte state membre, deoarece care are un profil natural extrem de echilibrat, dar mai ales divers, are o oportunitate mare, și anume posibilitatea de accesare a unor scheme de plăți pentru practici prietenoase cu mediul și clima, ori pentru bunăstarea animalelor, denumite eco-scheme, pentru care se vor aloca cel puțin 25% din bugetul pe care îl are România disponibil pentru plățile directe (FEGA). Aceste scheme sunt obligatorii pentru fiecare stat membru, dar vor fi asumate voluntar de către fermieri, însă sumele nu sunt de neglijat, vorbind despre un sfert din cuantumul plăților directe, iar plățile sunt anuale pentru toate hectarele eligibile care fac obiectul angajamentelor.

Se pot acorda în continuare plăți în cadrul schemelor de sprijin cuplat, atât în sectorul vegetal cât si în cel zootehnic, precum și intervenții pentru dezvoltare rurală, finanțate din Fondul European Agricol și pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Se întrevede posibilitatea ca statele membre să acorde în continuare avansuri, atât pentru plățile directe, cât și pentru măsurile finanțate din FEADR.

Se introduce un concept nou, de condiționalitate socială, care în esență va îndruma și condiționa, după anul 2025, ca beneficiarii subvențiilor să urmărească ca forța umană implicată să beneficieze de toate avantajele sociale, de stabilitate și securitate în muncă, pe care un stat membru le recunoaște lucrătorilor săi în toate domeniile.

Se pune un accent deosebit evident și pe temele devenite prioritare, și anume conservarea biodiversității. Mecanismul de ajutor va fi tot prin compensarea renunțării la activități agricole intensive, ori chiar la activități agricole în totalitate pe anumite areale special desemnate, de exemplu, sau prin compensarea pierderilor de venit prin aplicarea de practici agricole care exclud intervenția mecanizată.

După o primă citire și analiză a regulamentelor europene nu pot decât să fiu optimist și să spun că în nici un caz nu se întrevede o slăbire a mecanismului de sprijin pentru România și pentru celelalte state, din contră, adică schemele de sprijin care au fost acordate în PAC 2014-2020, mai ales plățile directe și plățile compensatorii de dezvoltarea rurală vor fi, toate, acordate în continuare, și vor putea fi ”recunoscute” de fermieri chiar dacă vor purta alte denumiri tehnice", detaliază șeful APIA Mureș, într-un material publicat de Zi de Zi.