Decizie Guvern! Ce sunt obligați fermierii olandezi să facă!

Noua coaliţie guvernamentală vrea să aloce 25 de miliarde de euro până în 2035 pentru a ajuta sectorul agricol să îşi reducă în mod semnificativ emisiile de azot, un gaz de seră emis în special de îngrăşăminte şi dejecţiile animale. Obiectivul Guvernului este să ajute fermierii să facă trecerea la o activitate extensivă, să se reconvertească profesional, să inoveze sau să se mute, în cazul în care o fermă este amplasată în apropiere de o zonă naturală.

Chiar dacă nu este punctul de plecare al politicii sale, Guvernul de la Haga avertizează că nu exclude varianta exproprierii fermierilor recalcitranţi. Executivul susţine că nu are de ales. Marile proiecte de construcţii, care emit şi ele azot, necesare în contextul crizei de locuinţe au fost suspendate de Consiliul de Stat care a apreciat că ţara emite prea multe gaze cu efect de seră. Obligând sectorul agricol să îşi accelereze tranziţia climatică, Guvernul de la Haga speră să poată relua anumite mari proiecte de construcţii şi în acelaşi timp să reducă cu 50% emisiile de azot până în 2030.

foto arhivă

Olandezii sunt conştienţi că ţara lor este prea mică pentru tot ceea ce îşi doresc să facă: agricultură şi industrie înfloritoare, un imens aeroport la Amsterdam-Schiphol, o densă reţea rutieră, locuinţe pentru toată lumea şi, în mijlocul tuturor acestor lucruri, zone Natura 2000 care trebuie protejate.

Acordul semnat de noua coaliţie guvernamentală nu menţionează în mod expres reducerea şeptelului, însă faptul că această măsură este de mult avută în vedere provoacă nemulţumiri în rândul sectorului.

Ţara cu 17,5 milioane de locuitori numără 100 de milioane de păsări, 12 milioane de porci şi patru milioane de bovine. Agricultura este responsabilă pentru 16% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Crescătorii de animale, în multe cazuri fermieri de mai multe generaţii, se simt de mai mulţi ani neînţeleşi şi pierduţi, afirmă Corné de Rooij, un fermier din regiunea Brabant, sudul ţării. "Incertitudinea este enormă", spune Corné de Rooij, adăugând că atât el cât şi colegii lui se confruntă cu noi norme care le cer din ce în ce mai multe investiţii. De exemplu, următorul său proiect îl va costa aproape un milion de euro pentru ca grajdurile sale să devină neutre din punct de vedere climatic. Corné de Rooij critică faptul că agricultura este o victimă facilă deoarece este primul sector care este arătat cu degetul când vine vorba de schimbările climatice.

Principalul sindicat agricol din Olanda (LTO) recunoaşte că Guvernul are dreptate să aloce miliarde de euro pentru a face sectorul mai durabil dar critică faptul că statul alocă mai multe fonduri pentru a-i despăgubi pe fermierii care încetează activitatea în loc să direcţioneze mai multe fonduri spre inovare.

"Fermierii văd foarte bine schimbările climatice, văd ceea ce trebuie făcut şi vor să îşi aducă contribuţia dar asta are un cost. Noi suntem în starting-block-uri, dar trebuie şi ca societatea şi mediul politic să facă această tranziţie posibilă", subliniază preşedintele LTO, Sjaak van der Tak.