E cel puţin curioasă colaborarea dintre Federaţia ProAgro şi obscura Mişcare a Focului Dacic.
Fermierii sunt, de obicei, oameni practici, cu un dezvoltat simţ al realităţii, mai puţin interesaţi de mesaje de genul: ”Aceasta este înţelegerea tainică a Focului Dacic: iubirea străbunilor noştri pentru acest pământ sfânt numit de mai toată lumea spirituală planetară «Grădina Mamei Cereşti»”. Cu toate acestea, cele două entităţi şi-au dat mâna ca să obţină, prin strângerea de semnături, modificarea art. 44, alin. b, din Constituţia României!
O cale lungă
Potrivit enunţului actual, ”Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală”. În petiţia lansată de ProAgro şi oferită spre semnare la IndAgra nu sunt precizate în formă juridică modificările vizate dar, cu siguranţă, proprietatea privată a cetăţenilor străini este exclusă: ”Partenerii noştri din alte state europene pot investi în ţara noastră, pot face afaceri în general, în domeniul resurselor, însă doar în calitate de chiriaşi, concesionari ori arendaşi şi nu de proprietari”.
Pe site-ul Mişcării Focul Dacic am găsit însă formulate explicit modificările dorite. Ei bine, iniţiatorii demersului vor ca: ”străinii, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc” să nu poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor şi a apelor şi să nu le poată „arenda, concensiona, închiria”. E cea mai radicală propunere în domeniul reglementării tranzacţiilor funciare. Ce-i drept, propunerea vine din afara cadrului instituţional oficial şi are de străbătut drum lung până la o eventuală materializare, aproape imposibilă în actualul regim politic.
Badea Gheorghe vrea, totuşi, un preţ bun!
E dezirabilă, totuşi, o astfel de modificare a art. 44? Desigur, dezbaterea pe tema tranzacţiilor cu terenuri merită a fi păstrată în actualitate. Şi-au exprimat opinia atât preşedintele, cât şi premierul, există şi o iniţiativă legislativă înregistrată la Senat, dar nimeni nu a cerut eliminarea din Constituţie a dreptului cetăţenilor din UE de a cumpăra terenuri agricole în România. Aceasta ar contraveni în mod flagrant spiritului şi literei legislaţiei unioniste. Reglementările, bine gândite, ar trebui făcute în legea organică.
Propunerea de modificare a art. 44 are un caracter vădit extremist în raport cu statutul nostru de ţară membră a UE. Repetarea obsesivă a cuvântului ”străin” denotă un puternic accent xenofob. Din 2007, suntem, ca români, cetăţeni europeni, întocmai ca francezii, germanii sau italienii. Unora, se pare, nu le convine această stare de lucruri. Aleg calea radicală în locul negocierilor.
Tranzacţiile cu terenuri către cetăţenii din alte ţări membre ale UE au fost efectuate cu liberul consimţământ al proprietarilor români. Orice proprietar are dreptul să dispună de averea sa. Având ocazia să vândă la un preţ bun, românul a vândut fără ezitare. Chiar vă pasă de pământul românesc? Atunci cumpăraţi, vă rog, la preţul pieţei, hectarul de teren arabil scos la mezat de săteanul înghesuit de nevoi. Să-i ofere ProAgro sau Focul Dacic lui badea Gheorghe, poate şi el urmaş al dacilor, preţul convenabil. Nu va spune nu. Până una alta, badea Gheorghe face parte din poporul român, cel atât de des invocat.
Dumitru BĂDIŢA