Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, conform birocraţilor europeni. Prin urmare, Uniunea Europeană doreşte să limiteze acest tip de activitate. În loc de două vaci la hectar, ar fi permisă doar una, spune Daniel Botănoiu, președintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR).
"O agricultură mai respectuoasă cu planeta reprezintă şi un deziderat al producătorilor români deoarece producţiile lor depind în mare măsură de evoluţia vremii. Vremea fierbinte sau excesiv de ploioasă nu duce decât la diminuarea veniturilor şi, într-un final, la abandonarea activităţilor lor, odată cu încurajarea migraţiei. Deşi Uniunea Europeană şi fermierii împărtăşesc acelaşi obiectiv, ei nu sunt neapărat de acord cu privire la modul de a-l atinge. Luaţi exemplul cărnii.
Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, conform birocraţilor europeni. Prin urmare, Uniunea doreşte să limiteze acest tip de activitate. În loc de două vaci la hectar, ar fi permisă doar una. Prima consecinţă: mai întâi o diminuare a activităţii crescătorilor de bovine cu efecte directe asupra investiţiilor şi capacităţii de returnare a creditelor. Apoi, fermierii care furnizează materii prime pentru furajele animalelor vor avea mai puţine pieţe, deci contracte mai mici. În fine, dacă reducem producţia de carne, de la cine o vom cumpăra? Evident că vom cumpăra dacă avem cu ce, de la producătorii din celălalt capăt al planetei, fără însă a cunoaşte neapărat calitatea produsului. Şi nu sunt sigur că ajutorul european va fi suficient pentru a acoperi acest deficit", a subliniat Daniel Botănoiu într-o declaraţie pentru Agerpres privind provocările noii Politici Agricole Comune 2023-2027 pentru fermierii români.
Acesta afirmă că fermierii care se luptă deja să facă rost de bani riscă să-şi vadă veniturile diminuate şi mai mult, în condiţiile în care vor trebui să investească în echipamente sau produse fitosanitare mult mai scumpe, iar cetăţeanul este cel care riscă să plătească indirect factura "dacă vrea să păstreze în farfurie alimente de calitate şi la un preţ corect".
Potrivit sursei citate, energia este responsabilă pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE în 2019, iar dintre acestea transportul reprezintă aproximativ o treime. "Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură contribuie cu 10,55%, procesele industriale şi utilizarea produselor cu 9,10%, iar gestionarea deşeurilor cu 3,32%. Emisiile din UE în funcţie de substanţa poluantă reprezintă CO2 - 80%, Metan - 11%, protoxid de azot - 6%, iar hidroflorocarburi - 3%. Agricultura, datorită fotosintezei plantelor, este primul captator de CO2", afirmă şeful AFR.