Conferinţa LAPAR a fost cam departe de tema anunţată!

De altfel, televiziunile au preluat doar acel pasaj cu ciupituri şi cimilituri spuse într-un cot, ca la o agapă prietenească. Dar despre modul cum a evoluat, sau nu, agricultura în ultimul deceniu, mucles! Deşi tema anunţată pe toate panourile aceasta era. Nu tu cât, nu tu cum s-a schimbat ori ba, în ansamblu sau pe secţiuni, Măria Sa, Agricultura Românească.

Nicio cifră comparativă. Cu toate problemele reafirmate în discurs, fermierii mari, în ultimii 10 ani, au devenit şi mai mari. Ceea ce se vede chiar şi din Lună! În schimb, trimiterile continue la impotenţa tuturor factorilor de decizie a fost iar subiectul number one. Iar chestia cu „bre, ministrule mai fă-ţi echipă şi tălică” e repetată în fiecare an tuturor miniştrilor. Dar nicio vorbuliţă despre lipsa de asociere reală a fermierilor. Nici de felul în care fermierii aşteaptă ca statul să le facă ordine în piaţă. Sau de lipsa unei echipe care să preia problemele sectorului şi să le distileze cumva. De una, de alta, de cealaltă. În schimb am asistat iar la cereri absurde adresate celor care nu au nicio competenţă în acele direcţii. De parcă MADR este când ministerul topografiei agricole, când cel al finanţelor publice, când pur şi simplu ministerul ascultării generale. E cam ca atunci când angajaţii voştri v-ar cere să le rezolvaţi problemele cu primăria sau cu medicul de familie. Toate aceste probleme trebuie duse acolo unde pot fi rezolvate. Nu zic că nu e bine să plângeţi pe umărul ministrului care vă iubeşte. Dar să nu uitaţi că nici măcar când l-aţi avut la dialog pe premierul tehnocrat Dacian Cioloş, făuritorul actualei PAC, nu s-a rezolvat mai mult de o cină de taină la Conacul de la Afumaţi.

În schimb, sala s-a schimbat cu adevărat! Aici avea dreptate ministrul Agriculturii să laude auditoriul de la Auditorum Pallady. Cuminţi, cu urechile ciulite, cu speranţa că prim-ministrul le va saluta efortul de peste an. Au aplaudat discursurile şi au râs atunci când liderul lor i-a gâdilat cu vorbuliţe de duh. Dar au fost şi fermieri mari care au plecat la jumătatea conferinţei cu justificări de genul „aceleaşi bla-bla-uri dintotdeauna”. Alţii erau vădit supăraţi că nici măcar apă plată nu au avut la dispoziţie, deşi plătesc cotizaţii iar sponsorii, conform afirmaţiilor liderului LAPAR, „au fost foarte generoşi”.

Câţiva fermieri ar fi vrut să poată lua şi ei cuvântul în timpul conferinţei ca în alţi ani. În schimb, spuneau, „vorbesc aceeaşi oameni tot timpul”.

Secretarul general Romovis, Ionică Nichifor, a încercat să facă o paralelă. Dacă creşterea efectivelor cu peste 40% i se pare ok, când vine vorba de pierderile de preţ nu mai e ok. Dar a uitat să se întrebe de ce într-o astfel de piaţă ei fac mereu aceleaşi lucruri cu speranţa într-un rezultat mai bun?!
În schimb a venit cu o propunere de toată pomina. Cică îi convinge el pe oieri să dea câte un leu (SIC!), din SCZ-ul căpătat, pentru cercetare. Poate doar ceva de genul dăm un leu pentru a se crea o Ţurcană care să mănânce iarna doar zăpadă ar scoate vreun leu pentru cercetare din solda oierilor vreodată. Să nu deschid cutia Pandorei cu COP - ul că iar îmi iau tone de lături. Eu zic să-şi păstreze bănuţii şi să-i investească în ameliorarea turmelor. Că doar pentru creşterea potenţialului de producţie sunt daţi. Cât despre cercetare, cred că sunt alţii mai îndreptăţiţi să-şi dea cu părerea!

Apoi discursul său a alunecat spre aiurea cu fraze de genul „Să ştiţi că spre deosebire de acei lideri auto-proclamaţi şi care au anumite metode de a produce legislaţii, noi liderii dvs. avem principii. Unul dintre ele este acela că înainte de a fi lideri suntem şi fermieri. Iar dacă vă rezolvăm problemele în mod automat le rezolvăm şi pe ale noastre”. E adevărat că a fi fermier e un prinţip puternic, dar partea subliniată cu roşu e de comă. Dar trebuia aşezată cumva invers. Adică, dacă ne rezolvăm problemele noastre cu siguranţă le rezolvăm şi pe ale voastre. Ceea ce e corect! Adică interesul general ar cam trebui să fie o sumă de interese personale aduse la un numitor comun prin dezbatere.

Petre Daea, şeful din B-dul Carol I nr 1, a încercat să răspundă punctual la problemele ridicate. Apoi a promis că va mai angaja „specialişti cu suflet de român” care să participe la procesul de elaborare a noii PAC. Iar aici şi Laurenţiu Baciu, dar şi Petre Daea sunt un pic cam visători privind mult pomenita, în ultima vreme, preşedinţie rotativă a UE din 2019. Tare mi-e teamă de un mare fâs! Eu însă l-aş numi pe Dacian Cioloş responsabil şi pentru noua PAC, deoarece el ştie cel mai bine cum să îndrepte propriile bazaconii din actuala politică comună.

În rest, Conferinţa LAPAR e din ce în ce mai dospită, iar fermierii din ce în ce mai profesionişti. Trebuie să recunosc că organizarea, exceptând restricţiile absurde cu apa de băut, a fost ok. Este clar cea mai mare întâlnire a fermierilor în Bucureşti. Cum cea de la Orezu e cea mai tare din câmp. Iar politicenii din vârf ar trebui să nu mai ocolească acest forum, pentru că de-a lungul anului îşi găsesc timp să se ducă la tot felul de sindrofii sterile.

Ca o concluzie, înainte de a schimba universul european ca să ne găsim un loc în el, cred că ar fi mai util să ne integrăm în acest mecanism firesc. Şi să nu mai vedem peste tot doar duşmani şi rele intenţii. Pentru că doar cei care ne doresc binele ne atrag atenţia atunci când rătăcim cărările!