La o întrunire recentă cu reprezentanţi ai liceelor agricole din România s-a readus în discuţie necesitatea reluării, acolo unde mai este posibil, a parteneriatului dintre staţiunile şi institutele de cercetare şi unităţile de învăţământ agricol preuniversitar.
Să nu uităm că nu degeaba, atunci când subordonarea liceelor agricole era la Ministerul Agriculturii, aceste şcoli au fost înfiinţate pe lângă Staţiunile de cercetare. Scopul era evident: asigurarea activităţilor de practică ale elevilor în fermele staţiunilor. În acest fel exista şi corelarea cu cerinţele de pe piaţa locală a muncii iar absolvenţii de liceu agricol erau imediat angajaţi în ferme particulare sau în staţiunile unde şi-au desfăşurat practica. Mai mult decât atât, rolul cercetării era unul esenţial în formarea viitorilor specialişti în zootehnie, pentru că elevii cu rezultate foarte bune erau îndrumaţi către facultăţile de profil pentru continuarea studiilor.
Astăzi, din păcate, realitatea bate trecutul foarte bun al liceelor agricole iar practica este limitată la resursele existente în şcoli şi la puţinele parteneriate încheiate cu agenţii economici.
„Există o ruptură între învăţământ, practică şi cercetare. Datoria şi obligaţia noastră este să refacem această legătură şi să readucem, pe româneşte, tot ceea ce înseamnă practică, la coada vacii. Nu este normal să vorbim de cercetare şi liceul agricol în absenţa muncii efective în ferme, pentru că agricultura nu se face virtual, oricât de mult ar avansa tehnologiile performante în acest domeniu. Şi, oricât de dur sau neacademic ar suna pentru unii, la coada vacii se învaţă meserie! Nu este normal ca specializarea ZOOTEHNIE să dispară din învăţământul liceal agricol şi să fie considerat doar o „anexă”, în condiţiile în care, pentru a asigura echilibrul animal-informatizare-mecanizare sunt necesare mult mai multe cunoştinţe decât “4 clase primare”. E nevoie de ştiinţă, practică şi interacţiunea dintre ştiinţa biologică şi inteligenţa artificială. Ca sa reuşeşti să creezi echilibrul între acestea e nevoie de studii de înaltă calificare. Ca o concluzie, zootehnia nu este o anexă a agriculturii, ci o ştiinţă de înaltă performaţă”, a punctat Leonard Constantin Stafie, iniţiator al proiectului „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol”.
„Trebuie restabilită conexiunea dintre liceele cu profil agricol şi staţiunile/institutele de cercetare, prin crearea şi menţinerea reţelei Liceu agricol - Staţiune de cercetare - Fermier. De aceea venim cu o serie de propuneri, pe care le-am elaborat în urma deficienţelor pe care le-am constatat în funcţionarea liceelor agricole. Cercetarea, practica elevilor, pregătirea viitorilor ingineri zootehnişti trebuie să meargă mână-n mână şi noi toţi, specialişti, susţinători al liceelor agricole, fermieri şi societatea civilă suntem datori să producem schimbările de care este atâta nevoie. Spunem, şi ne asumăm acest lucru, că staţiunile de cercetare trebuie să-şi îndrepte şi mai mult acţiunile şi rezultatele spre fermele particulare şi asociaţiile profesionale ale fermierilor, dar şi către liceele cu profil agricol care mai există în România. Pot fi create în staţiuni centre de practică pentru elevi şi, acolo unde este posibil, elevii să fie repartizaţi în fermele partenere, pentru aprofundarea cunoştinţelor asimilate în condiţii de fermă. În ceea ce priveşte colaborarea cu mediul universitar, propunem efectuarea a două stagii de practică la Staţiunea Dancu pentru studenţii de la Facultatea de Zootehnie din Iaşi, în perioade distincte din anul calendaristic, care să asigure cunoaşterea practică a diferitelor etape din activitatea de creştere şi reproducţie a bovinelor”, a explicat Nicoleta Dragomir, iniţiator al proiectului „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol”.
"NU există probleme… Avem SOLUŢII! Ne implicăm şi propunem. Acesta trebuie să fie mesajul care să unească unităţile de cercetare, instituţiile de învăţământ tehnic de specialitate, agricultorii, producătorii de tehnică şi tehnologii şi nu numai, în punerea în aplicare foarte rapidă şi eficientă financiar-economică a legislaţiei naţionale şi europene cu privire la agrotehnică, agromediu, green deal şi alte măsuri cerute a fi implementate.
Acest gen de parteneriat consorţiu ar trebui să fie piatra de temelie în utilizarea şi dezvoltarea noilor tehnologii şi să fie un liant între practicile/tehnologiile clasice şi partea de informatizare-digitalizare, astfel încât presiunea financiară pe agricultor să fie cât mai mică, dar dublată de o eficienţă economică mare.
Peste tot se vorbeşte de întinerirea satului românesc şi instalarea tinerilor fermieri. De ceva ani acest deziderat este susţinut şi cu finanţări externe, însă rezultatele nu sunt cele aşteptate. De ce? Poate şi din cauza faptului că în Balcani suntem concepuţi să facem lucrurile puţin diferit... iar una dintre practicile des întâlnite este fracţionarea, chiar mutarea "de formă" a exploataţiei pe tânăr, chiar dacă el nu munceşte mai niciodată în exploataţie! Singura soluţie este creşterea noii generaţii prin implicarea copiilor chiar din şcoala gimnazială prin: programe, manuale de agricultură, mediu, ecologie, vizite în ferme, în unităţile de procesare şi la staţiunile de cercetare, astfel încât selecţia să se facă în primul rând după vocaţie şi abia apoi după mirajul banilor pentru instalarea tânărului fermier", a explicat Ciprian Stegaru, fermier din judeţul Iaşi.
CERCETARE - EDUCAŢIE - PERFORMANŢĂ. Cum se văd lucrurile din afară!
Am discutat cu directorii liceelor agricole prezenţi la întâlnire cum am vedea noi colaborarea cu o staţiune de cercetare şi mai ales ce viziune ar trebui să adopte aceste unităţi pentru a se preta la o mai bună colaborare cu învăţământul preuniversitar de profil, dar şi cu directivele noii Politici Agricole Comune privind dezvoltarea fermelor de tip familial.
Am luat în discuţie exemplul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu (S.C.D.C.B. Dancu). Şi nu întâmplător, deoarece în anul 2019, Fundaţia Revistei Ferma, coordonator al proiectului „Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol” a încheiat un acord de colaborare cu SCDCB Dancu pentru înfiinţarea unui centru permanent de practică pentru elevii de la Liceul Tehnologic Agricol „M. Kogălniceanu” din Miroslava.
PARTENERIATE CU FERMIERII
Propunem colaborarea în plan tehnic a Staţiunii cu Asociaţia "Grânarii", reprezentativă pentru judeţul Iaşi în ceea ce priveşte numărul fermierilor afiliaţi şi suprafaţa cumulată pe care o lucrează aceştia. Pot fi încheiate parteneriate pentru furnizarea de know-how către fermieri şi se poate acorda sprijin în vederea testării în fermele partenere sau în alte proiecte similare cu beneficii de ambele părţi.
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI GENETIC ÎN MICROFERMELE DE PRODUCŢIE
Transformarea opticii privind abordarea de tip industrial a zootehniei în cea care are în centrul atenţiei ferma de familie. Acest tip de fermă are cele mai mari şanse de dezvoltare în zona Moldovei, în special în Bucovina, zonă de altfel cu tradiţie în creşterea taurinelor pentru lapte. Mai mult, relieful de tip colinar se pretează preponderent la activităţi zootehnice şi mai puţin la ferme de tip vegetal.
Ţinând cont şi de strategia PAC privind viitorul agriculturii europene, cu accent pe fermele de familie, Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu poate deveni promotor local al dezvoltării fermelor mici şi mijlocii, prin:
• furnizarea de material genetic performant din rasa Bălţată cu Negru Românească (BNR)
• crearea de modele-tip de microferme pentru vaca de lapte, în condiţiile de mediu, climă şi relief din zona Moldovei
• organizarea de vizite ale fermierilor la Staţiunea Dancu
• asigurarea suportului tehnologic privind: furajarea, adăpostul, bunăstarea animalelor, igiena mulsului, managementul dejecţiilor în fermele beneficiare
• aplicarea rezultatelor de cercetare obţinute în cadrul staţiunii, cu beneficii imediate în buzunarul fermierilor
ECOLOGIZARE
SCDCB Dancu poate implementa, prin resurse proprii sau în parteneriat cu terţi, sisteme „green-deal” la nivelul fermelor de reproducţie şi obţinerea „certificatelor de carbon”, ţinând cont de directivele Uniunii Europene privind reducerea noxelor, în condiţiile în care studiile comunitare arată că bovinele, prin dejecţii, sunt animale generatoare de poluare.
Tot la acest capitol ar fi oportună colaboarea cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Pajiştilor Braşov, pentru elaborarea unui plan de păşunat raţional care să aibă drept obiectiv menţinerea indicilor de producţie concomitent cu conservarea fondului furajer şi a florei spontane şi/sau semănate.
PROIECTE DE DISEMINARE A INFORMAŢIILOR PRIVIND GENETICA BOVINĂ
Chiar dacă fermierii reclamă faptul că genetica este scumpă, specialiştii staţiunii vor explica, prin rezultatele ştiinţifice obţinute, că folosirea de material seminal certificat de înaltă calitate duce la diferenţe semnificative de producţie în fermele care asigură condiţii optime de furajare şi exploatare, care să pună în valoare potenţialul genetic ridicat.
Mai mult, genetica existentă la SCDCB Dancu înseamnă zeci de ani de testare şi ameliorare în condiţiile specifice zonei Moldovei, cu animale robuste şi perfect adaptate la microclimat şi resursele de furajare (inclusiv păşunat intensiv).
Viitoarea PAC pune accentul pe ferma „verde” mică şi mijlocie, în care tehnologiile de creştere şi exploatare trebuie adaptate în aşa fel încât să fie cât mai prietenoase cu mediul şi comunitatea din care fac parte.
AUTONOMIE FINANCIARĂ, PRIN CERCETARE ŞI PROCESARE
Staţiunea de cercetare, prin sectorul de producţie, poate deveni generator de venituri care să asigure cel puţin salariile cercetătorilor şi ale personalului auxiliar, prin:
• testarea unor produse lactate de nişă (caşcaval afumat, cu diferite condimente şi mirodenii, brânzeturi maturate etc.) în colaborare cu USAMV Iaşi, care deţine laboratoare performante pentru testarea şi controlul alimentelor (organoleptică, chimică, de conţinut)
• testarea şi obţinerea unui lapte bogat în Omega 3 şi Omega 6; pe lângă ouă şi anumite specii de peşte, laptele este alimentul funcţional care asigură în mod natural aceste componente, fără adaos de aditivi sau compuşi de sinteză; îmbunătăţirea acestor caracteristici prin adăugarea, în reţeta furajeră a vacilor cu lapte, a anumitor componente funcţionale, duce la creşterea semnificativă a conţinutului în Omega 3 şi Omega 6 al laptelui şi derivatelor din lapte
• investiţia, printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, într-o linie de procesare pentru laptele materie primă obţinut în fermele proprii
POST TV ONLINE LA STAŢIUNEA DANCU
Realizarea, o dată pe lună, a unei emisiuni TV transmisă live, pentru diseminarea informaţiilor tehnice privind activitatea de cercetare, dar şi pentru prezentarea acţiunilor staţiunii legate de parteneriatele cu fermierii/asociaţiile profesionale, liceele agricole şi cu mediul universitar.
Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu Iaşi a luat fiinţă în anul 1981 fiind instituţie publică cu personalitate juridică, în coordonarea Academiei de Ştinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”. Este o instituţie specializată în cercetarea ştiinţifică în domeniul creşterii taurinelor, acumulând o experienţă în domeniu de peste 25 de ani, cu un portofoliu important de proiecte naţionale şi internaţionale.
Efectivul de taurine de rasă BNR are la origine un nucleu de juninci Holstein - Friză, importat din Danemarca în 1965. în anul 1983 nucleul a fost omologat ca rasă Balţată cu Negru Romanească.