Festivalul oierilor, la Timişoara

Ca şi în anii anteriori, programul a cuprins expoziţia de ovine cu prezentarea raselor şi bonitarea animalelor, dar şi cu vânzare de animale pentru prăsilă, prezentarea portului popular şi a produselor tradiţionale. Anul acesta, în premieră, s-a organizat şi un stand cu câini ciobăneşti, aparţinând Asociaţiei naţionale Mitoritc Club România, ce urmăreşte promovarea, protejarea şi dezvoltarea rasei Ciobănesc Românesc Mioritic, câini ideali pentru paza stâinelor, îndeosebi în zonele montane. 

În rest, spectacol folcloric cu muzică şi dansuri populare, multă voie bună şi, nu în ultimul rând, degustare de produse şi de mâncăruri tradiţionale din carne şi lapte de oaie: caş dulce, urdă dulce, telemea, brânză de burduf, brânzeturi după reţete italiene. De la o sărbătoare câmpenească nu puteau să lipsească tocăniţa de miel, mămăliguţa şi balmoşul, servit de gazde tuturor celor prezenţi.

Invitaţie la solidaritate
Tot o noutate este şi sigla Asociaţiei, cu un logo sugestiv pentru nevoia de asociere a celor care activează în domeniul oieritului - „Uniţi suntem puternici”.
Asociaţia, considerată a fi cea mai mare dintre organizaţiile de profil din ţară, cuprinde aproximativ 250 de membri activi, care îşi plătesc constant cotizaţiile. Aceştia deţin peste o sută de mii de capete de animale. Anul acesta, ca urmare a reintroducerii condiţiei de vizare a cererilor pentru CNDP la ovine de către asociaţii, Ovis-Banatim a vizat cereri de solicitare a subvenţiei pentru un efectiv total de circa 240 mii oi declarat de peste 650 crescători din cei 1600 înregistraţi la APIA Timiş. „Sperăm să-i convingem şi pe ceilalţi, care sunt membri doar pentru anumite beneficii şi doar atât cât durează acestea, că asocierea e un lucru bun. Dacă au fost probleme rezolvate de guvernanţi, acestea au fost rezolvate la presiunea asociaţiilor: nivelul subvenţiei şi multe alte beneficii s-au obţinut ca urmare a muncii depuse de asociaţii”, ne-a declarat Felician Negruţ, noul preşedinte al Asociaţiei timişene, ales în primăvara acestui an.

Unul dintre obiectivele Asociaţiei este să acorde membrilor consultanţă juridică prin intermediul unui jurist. Un alt proiect vizează înfiinţarea unui laborator de analize parazitologice. „Bolile parazitare creează pagube considerabile crescătorilor de oi. Un element esenţial în combaterea acestora e acela de a şti despre ce tip de parazit e vorba, care e eficienţa tratamentului şi ce tratament să folosim ulterior diagnosticării. Sperăm să obţinem finanţare europeană pentru acesta, dacă nu, mergem pe finanţare proprie”, ne-a explicat Felician Negruţ. Pentru acest obiectiv, dar şi pentru multe altele, Asociaţia a elaborat împreună cu Staţiunea de Crecetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Caransebeş şi cu Institutul Tamis Pancevo, Republica Serbia, un proiect transfrontalier, aflat în stadiu de cerere de finanţare.

COP şi Registru Genealogic

În prezent, Ovis Banatim are incluse în Controlul Oficial al Producţiilor (COP) 59.058 capete ovine, din rasele Ţurcană, Merinos de Transilvania, Raţca, Ţigaie, Sardă şi Dorper, aparţinând unui număr de 78 crescători. Doar o treime din aceştia îşi efectuează controlul în fiecare an. „S-a renunţat la COP pentru producţia de lapte, pentru că nici un crescător nu a fost dispus să plătească 30 la sută din cei 12 lei, respectiv 3,6 lei. Prin urmare, efectuăm doar bonitarea animalelor (aprecierea exteriorului, introducerea datelor privind originea animalului şi aprecierea conformaţiei şi constituţiei), iar la un număr mic de animale efectuăm controlul producţiei de carne”, ne-a declarat Dinu Găvojdian, responsabil cu selecţia în cadrul asociaţiei.
Asociaţia Ovis Banatim conduce Registrele Genealogice pentru rasele Sardă - cu 613 animale înscrise, şi Dorper, cu 26 animale.

Ţurcana - o suprarasă
17 crescători au expus animale în 20 de boxe: un singur stand cu caprine din rasa Saanen, restul fiind ocupate cu ovine - hibrizi F1 Bluefaced Leicester x Ţurcana, berbeci Ţurcană, Berbeci Germană cu capul negru şi hibrizi F1 Germană cu capul negru x Ţurcană, miori, berbeci şi oi Ţurcană - varietatea Bela, berbec Ile de France, oi Merinos Transilvănean şi Hibrizi F1 Ile de France x Merinos Transilvănean, Ţurcana cu varietatea brezată de Petroşani, Ţigaie, ecotipul Somborska, Ţurcana - varietatea Bucălaie, tineret F1 Hampshire Down x Ţigaie.

Se observă că, încet-încet, fermierii se orientează şi spre rase specializate pe producţia de carne sau de lapte. Având în vedere cererea mare de carne de oaie la nivel internaţional, dar mai ales preţul cărnii, care pentru prima oară anul acesta a rămas la acelaşi nivel de la Paşte încoace, 10 lei/kg, mulţi au început împerecherile raselor tradiţionale cu berbeci de carne valoroşi din rase precum Germană cu Capul Negru, Hampshire Down, Suffolk, Dorper, Merinofleisch, Charolaise, Texel, Ile de France. Alţii s-au orientat spre rase de lapte - Lacaune şi Sardă, sau spre rase mai prolifice, precum sunt Romanov şi Bluefaced Leicester. Însă, nici unul dintre aceştia nu se încumetă să renunţe la rasele tradiţionale, în special la Ţurcană. „Ţurcana cu toate varietăţile ei este o suprarasă. Fiecare crescător e îndrăgostit de o anumită varietate pe care a perpetuat-o din tată în fiu şi fiecare găseşte anumite beneficii la oaia pe care o are şi continuă să o prăsească. Mai sunt şi alţi membri care au încercat să îmbunătăţească producţiile, în primul rând la carne, apoi la lapte”, ne-a declarat Felician Negruţ.