Cu paşi repezi ne apropiem de finalul anului agricol 2015-2016 şi deja încep să apară primele topuri ale fermierilor.
PRIA Agriculture şi-a desemnat cei mai buni fermieri în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers, luând în considerare criterii dintre cele mai diverse, dar toate având aceeaşi finalitate: avantaje pentru agricultura României. Au fost acordate premii şi pentru cercetători, pentru bancheri sau avocaţi, toţi cei care au ajutat într-un fel sau altul agricultorul român să devină mai bun, mai performant.
Pentru rezultate deosebite în cultura porumbului şi pentru promovarea acesteia a fost evidenţiat Nicolae Sitaru, fermier în Orezu, Ialomiţa, organizator al evenimentului Ziua Porumbului, ajuns în acest an la ediţia a VII-a. „M-aţi surprins total. Am venit la acest eveniment fără să mă gândesc că voi fi primul premiant. Aş vrea să fiu printre premianţi şi când România va produce măcar 20 milioane de tone de porumb. Suntem departe de acest deziderat. Avem capacitate, am ales să promovăm porumbul pentru că este o cultură care poate fi rentabilă, care aduce bunăstare fermierilor din România şi ţării. Este o cultură care este destul de bine adaptată în România. Din păcate în fermele mici se face agricultură cu carul cu boi şi randamentele sunt foarte joase. Aştept acel moment în care vom produce 20 milioane de tone de porumb şi sper să fie aproape acel moment pentru că România poate să ajungă să producă probabil minim 40 milioane de tone”, a spus Nicolae Sitaru, primul dintre premianţi.
Premiul pentru implicarea în simplificarea legislaţiei în ceea ce priveşte APIA şi AFIR a fost decernat lui Constantin Bazon, administrator al fermelor Agricola Prod şi Atractiv, ambele în comuna Goleşti, judeţul Vrancea. „Mie mi-e foarte greu să vorbesc concret despre implicarea LAPAR în derularea fondurilor PNDR în exerciţiul financiar anterior sau pe cel actual actual. Demersurile nu au fost individuale, au fost preluate din teritoriu de la fiecare fermier şi am încercat la orice discuţie la orice nivel să găsim înţelegere şi să avem o absorbţie pe exerciţiul financiar anterior peste 90%. Noi, agricultorii ar trebui să ne mândrim dacă este să ne comparăm cu fondurile structurale şi de coeziune. Am început mai greu demararea procedurilor pentru programul actual. Este îmbucurător că după 2 ani de accesare, s-au scos normele metodologice de aplicare a legii fondurilor funciare. Am pornit cu stângul, fondurile s-au dus către micii fermieri, s-au concretizat în lucruri foarte mărunte, iar noi avem nevoie de capital de lucru. Dovadă este măsura 4.1 unde fondurile pentru un an au fost epuizate în câteva zile de la lansarea sesiunii care se dorea a fi în fiecare lună. Sperăm într-o intervenţie mai categorică, mai hotărâtă, încât să putem schimba ceva pe viitor. LAPAR va continua să intervină în simplificarea procedurilor”, a spus Constantin Bazon.
Gheorghe Albu – fermier în judeţul Constanţa şi fost secretar de stat în MADR. „Acest premiu mi-a revenit pentru că în ferma noastră de la Viişoara am înfiinţat 1,2 milioane de salcâmi. Am făcut o faptă bună că am plantat perdele forestiere, dar MADR, prin reprezentanţii de la Bruxelles, ne-a sancţionat şi nu ne mai dau subvenţia pe suprafaţă şi nici pentru zone de interes ecologic pentru că este considerată o faptă rea plantarea perdelelor forestiere din salcâm. Dacă ei ne-au tăiat de la subvenţii, vă mulţumesc că nu ne-aţi tăiat de la premiu”, a spus Gheorghe Albu.
Premiul pentru cultură mare, energie regenerabilă şi pentru morărit a fost acordat lui Ilie Popescu, din judeţul Olt. A investit an de an în calitate şi în tehnologii superioare. „Cultiv 3.000 ha, am şi depozite cu o capacitate de 60.000 tone. Fac toate aceste lucruri împreună cu fii mei şi sper să fie cât mai mulţi fermieri ca noi pentru că e nevoie de mulţi fermieri potenţi pentru a putea merge înainte”, a spus Ilie Popescu.
Poate fi cu uşurinţă un model de urmat pentru fermierii tineri.
Rezultate excelente şi pentru diversitatea activităţilor în agricultură. Cultivă peste 9.000 ha pe teritoriul a două judeţe, premiul a mers către Şerban Lucian Nicolae.
Pentru implicarea în agricultură şi gestionarea excelentă a demersurilor federaţiei Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro. „Noi suntem din generaţia tânără, avem o fermă de familie, nu suntem aşa de mari. Dar eu cred că şi ferma de familie are locul ei în agricultura României şi nu trebuie să antagonizăm cele două tipuri de exploataţii, ferma mare şi ferma de familie. Este loc pentru toată lumea, însă ne-am fi dorit ca ministrul Agriculturii să fi fost în rândul nostru pentru că trebuie să transmitem un mesaj clar că agricultura României trebuie să aibă susţinere şi trebuie să avem poziţii inclusiv la nivelul UE la grupele de dialog civil. Nu se mai poate să facem reguli în ţară fără să ne luptăm pentru aplicarea PAC. Cred că şi tinerii pot sprijini demersul agriculturii moderne româneşti. Am încredere ca în pachetul financiar 2020-2024 România să nu piardă cel puţin, dacă nu va câştiga suficient”, a spus Emil Dumitru.
Pentru agricultura cu circuit închis, fiind şi unul dintre promotorii ei – Dimitrie Muscă produce, prelucrează şi vinde.
Premiul în excelenţă pentru activitatea în cercetare – INCDA Fundulea, Marian Verzea, director INCDA Fundulea. „Dincolo de dificultăţile cu care se confruntă sistemul de cercetare din România, eu consider acest premiu ca o recunoaştere a contribuţiei cercetării agricole româneşti la dezvoltarea sectorului agricol, la creşterea standardului de viaţă al fermierilor. Asta este şi de fapt misiunea noastră. Dincolo de condiţiile de finanţare pe care mulţi le cunoaşteţi, ICNDA Fundulea produce soiuri de grâu care se cultivă pe 65% din suprafaţa cultivată cu grâu în România, care se ridică la 2 milioane ha, în condiţiile unei pieţe libere concurenţiale”, a spus Marian Verzea.
Casa de avocatură care s-a preocupat de problemele agriculturii, a susţinut şi a participat activ la dezbaterile agricultorilor pentru a afla problemele şi pentru a-i sfătui şi de a contribuit la dezvoltarea cadrului juridic din domeniul agriculturii – Popovici Niţu Stoica & Asociaţii - Cristian Popescu, avocat.
Banca cu capital românesc care a fost alături de agricultori de-a lungul deceniilor – CEC Bank, Ramona Ivan. „Sunt onorată că sunt aici. Ştiu că găsesc în sală oameni din agricultură de la care am ce învăţa în agricultură. La CEC credem în agricultură şi este nevoie să înţelegem agricultura, să fim alături de parteneri, să le oferim ce au nevoie şi când au nevoie. În calitate de mamă îmi doresc ca şi copiii mei să crească într-o ţară în care producem foarte mult, în care sunt produse româneşti şi să creştem împreună”, a spus Ramona Ivan.
Pentru activitatea extraordinară în slujba agricultorilor, pentru pregătirea profesională şi a activităţii avute în domeniul agriculturii – Laurenţiu Baciu. „Îmi pare rău că din cauza legislaţiei care nu este bine gândită la nivel naţional nu reuşim să fim mult mai departe. Fără să ne uităm peste gardul nimănui, chiar mi-aş fi propus astăzi să vorbesc că avem nevoie de ceva autohton, românesc şi nu să căutăm exemple. Cred că a venit momentul să vedem ce putem face noi, să facem ceva bun care se potriveşte la condiţiile reale din România.