Fermierii din Teleorman au aderat la LAPAR

LAPAR, împreună cu Comitetul de Iniţiativă al Fermierilor din Telerman, a organizat, luna trecută, o întâlnire de lucru cu agricultorii teleormăneni, pentru a explica avantajele asocierii sub umbrela LAPAR. Totodată, s-a cerut acordul de principiu pentru această asociere.
La eveniment au participat peste o sută de fermieri din judeţul Teleorman, iar gazdă a fost Florică Mara, fermier care lucrează 9.000 hectare. Din partea LAPAR au fost prezenţi Laurenţiu Baciu - preşedinte, Nicolae Sitaru - vicepreşedinte şi Marcel Cucu - membru în Consiliul Director al LAPAR.

Nevoia de autoreprezentare este tot mai mare
Discuţiile au fost deschise de Paul Şchiopu, iniţiatorul cooperativelor agricole din Teleorman, care a precizat că „ este un moment deosebit de important în viaţa agricultorilor teleormăneni, acela de a ne hotărî să ne afiliem la o asociaţie naţională reprezentativă care să ducă problemele noastre în faţa organelor statului. Trebuie să ne autoconducem, să ne autoreprezentăm”.
Ideea asocierii a fost însă argumentată cu vehemenţă de Piero Francisci, fermier care lucrează 2.500 de ha în satul Merişani, comuna Băbăiţa, preşedinte al Cooperativei „Viitorul Agricol-Sud” Alexandria şi unul dintre promotorii iniţiativei de aderare la LAPAR.
În discursul său, Piero Francisci a explicat principalele diferenţe între fermierul român şi cel francez, a vorbit despre traderii de cereale care manipulează piaţa, dar şi despre propunerile de măsuri prin care Ministerul Agriculturii s-a gândit să împartă sumele care vor fi alocate de UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Potrivit acestuia, în judeţul Teleorman, la cultura mare, se lucrează 408.000 ha. „Veniturile în preţuri europene sunt de 1,8 miliarde lei, veniturile în preţurile din România sunt de 1,24 miliarde lei. Deci există o pierdere la venituri de 567 milioane lei”, a explicat Piero Francisci, vorbind despre situaţia actuală a agriculturii din România.

Fermierii români vând în pierdere, francezii, în câştig
Printr-un calcul simplu, fermierul a demonstrat că deşi francezii produc grâul cu un cost mai ridicat decât românii, aceştia reuşesc să-l valorifice mai bine datorită asocierii. „Agricultura României are, la ora actuală, un capital fix de doar 541 euro/ha. Franţa are 6.550 euro/ha. Costul per hectar în România este mult mai mic decât în Franţa. Pentru cultura grâului, în Franţa costul este de 1.635 euro/ha, în România este de 955 euro/ha. În Franţa, producţia a fost de 8,3 tone/ha, în România de 5,4 tone/ha. Dacă facem un cost per tonă, România are 177 euro, faţă de Franţa, cu 197 euro, deci suntem competitivi. Dar Franţa vinde la 200 euro/tonă, noi la doar 136 euro/tonă. Asta înseamnă că veniturile din producţie în Franţa sunt de 1.660 euro/tonă, iar în România sunt de 734 euro/tonă. În Franţa este o producţie de paie de 5,5 tone care se vinde la 80 euro/tonă, şi au venituri din paie de 440 euro/tonă, noi nu avem o industrie, zootehnie, şi atunci pentru noi resturile vegetale nu constituie un venit. În Franţa, subvenţia este de 335 euro/ha, la noi anul acesta a fost de 143 euro/ha. La final, avem total venituri în Franţa de 2.435 euro, iar la noi se realizează un venit de 877 euro/ha. Francezii, care sunt mai puţin competitivi, au un profit de 800 euro/ha, or noi avem pierdere”, a explicat Piero Francisci.

Mai multe detalii puteţi citi în revista Ferma – decembrie 2013!