O grijă de sama a gospodinelor, în preajma Crăciunului, este făcutul turtelor şi al colacilor pentru ziua de ajun.
Turtele se fac din faină de grâu "cernută cu sâta cea deasă". Faina se cumpără din târg, ori o are gospodină măcinată din grâul său, la moară satului. Faina se moaie în apă călduţă şi sare. Aluatul nu se dospeşte.
Din aluatul bine frământat, se rup bucăţele, una câte una, se frământă din nou şi apoi se întinde. - se lăţeşte, se turteşte. - Cu sucitorul sau ciucitorul, un băţ rotund şi neted, cu care, apăsând cu încetul peste aluat, întinde şi subţiază prefăcându-l într-o foaie rotundă, mare cât o farfurie sau mai mare încă.
După ce foaia sau turta s-a subţiat în de-ajuns se ia binişor, ca să nu se rupă şi se pune pe plită. Aşezată pe jăratec sau pe fierul plugului pus asemenea în foc, ca să se coacă turta.
Întâia turtă pe care gospodina o face, se numeşte turta-vacii. Ea se coace tocmai la Bobotează, când se dă vacii odată cu taratele ca s-o mănânce, având gospodina credinţa că în chipul acesta vaca să va fi lăptoasă.
Turtele se mai numesc şi scutecele sau pelincele. - Pelincuţele Domnului. - Închipuind, după credinţa poporului, pe cele ce au slujit la naşterea pruncului Hristos.
Colacii se pregătesc fie pentru colindători, numindu-se prin unele părţi şi colindate, fie pentru masa ajunului, fie pentru pomenirea morţilor. Obişnuiţii covrigi se vor da colindătorilor mărunţi, cu colăceii se vor răsplăti colindătorii cei mai mulţi, iar colacii se vor da flăcăilor, colindătorilor neamuri, vor împodobi masa de ajun şi se vor da de pomană.
Prin Bucovina, femeile fac un creciun, un colac în chip de 8, care se păstrează până primăvara, când se afumă şi se tămâie boii şi plugul înaintea pornitului la arat. Acest creciun se pune atunci în bârsa plugului şi când plugarii ajung la ţarina, îl mănâncă.
În sfârşit, alte gospodine, după ce dau panea în cuptor, noaptea, până a nu răsări soarele, merg în grădina cu lopata ridicată şi strigă:
- Cum e cuptorul şi lopata plină de pane, aşa să fie pomiii plini de poame.