Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) organizează luni, în colaborare cu Primăria localităţii Remetea, judeţul Harghita, un seminar pentru prezentarea proiectului pilot de regrupare a proprietăţilor şi dezvoltare a infrastructurii pe baza practicii din Elveţia.
Proiectul pilot al planului de dezvoltare regională, elaborat pentru noile state membre al Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est, se desfăşoară în comuna Remetea, scopul acestui proiect urmărind ameliorarea modului de trai al populaţiei rurale şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia.
Lucrările seminarului vor fi deschise de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, şi secretarul de stat pentru Dezvoltare Rurală, Tánczos Barna. La discuţii vor mai fi prezenţi Theo Maissen, membru al Parlamentului elveţian, Laczkó-Albert Elemér, primarul comunei Remetea, şi Franz Bernhard, manager de proiect.
Potrivit studiului realizat de experţii elveţieni referitor la situaţia actuală a agriculturii în zonele deluroase ale noilor state membre din Europa Centrală şi de Est al Uniunii Europene, aceste ţări, pe lângă asemănarea dintre condiţiile de relief şi starea fragmentată a percelelor, specificitatea situaţiei se poate rezuma printr-o proporţie mare a micilor terenuri, aşa-zise 'parcele în formă de fâşie', raporturi de proprietate neclare şi foarte complicate.
'Vârsta medie a persoanelor a căror ocupaţie de bază este agricultura se ridică la 60 de ani, sau chiar mai mult. Practic nu există gospodari tineri, specializaţi în domeniu, iar populaţia localităţilor se micşorează treptat. De asemenea, alte caracteristici se referă la faptul că unităţile şi maşinile agricole sunt depăşite, drumurile agricole sunt drumuri de pământ, greu de accesibile, majoritatea gospodarilor actuali nu au pregătire profesională teoretică şi practică conformă cerinţelor contemporane în domeniu, iar economia forestieră bazată pe planuri de exploatare lipseşte cu desăvârşire, în locul căreia are loc o exploatare abuzivă, iar gradul de dezvoltare a comunelor este în urmă cu circa 50 de ani faţă de satele cu dotări naturale similare din Europa de Vest', se mai arată în studiu.
Din situaţia prezentată rezultă în mod direct că profitul provenit din cultivarea terenurilor practic nu acoperă mai mult de asigurarea necesităţilor proprii.
Scopul proiectului pilot derulat în localitatea Remetea prevede ameliorarea condiţiilor de trai a populaţiei prin reînnoirea durabilă a localităţilor, prin construirea unei reţele de drumuri uşor de întreţinut, regularizarea cursurilor de apă, înfiinţarea unor cooperative de valorificare a produselor şi asigurarea unei formări profesionale pentru fermierii tineri.
De asemenea, studiul arată că trebuie înfiinţate noi locuri de muncă într-o industrie meşteşugărească şi de prelucrare a produselor şi dezvoltată o infrastructură a comunelor.
Concluzia studiului arată că toate aceste probleme nu pot fi soluţionate de la o zi la alta, iar pentru un progres semnificativ ar putea fi necesar chiar şi un schimb de generaţie, nu mai devreme de 10-15 ani.
Pentru aplicarea cu succes a proiectului în comunica harghiteană, experţii elveţieni - ţară care are în spate 100 de ani de experienţă în comasări de proprietăţi - afirmă că trebuie întocmite foi cadastrale precise cu evidenţa proprietarilor, create legi pe baza cărora poate fi realizată comasarea/regruparea proprietăţilor, şi prin care mijloacele financiare provenite din diferitele fonduri de finanţare pot fi retrase, trebuie soluţionată problema inundaţiilor prin construirea de drumuri, poduri şi podeţe, trebuie dezvoltate structuri economice funcţionale, înfiinţate cooperative de valorificare a mărfurilor produse dar şi elaborarea unui program global pentru protecţia naturii şi a mediului. Acele teritorii forestiere unde defrişările sunt interzise trebuie să fie tratate în mod distins, iar elaborarea unor metode (de ex. rentă viageră etc.) care pot asigura un trai lipsit de griji pentru generaţia vârstnică care a încetat activitatea agricolă activă sunt de asemenea necesare.
În cazul comunei Remetea, unde se desfăşoară proiectul pilot, experţii elveţieni consideră că au găsit o localitate care este aproape ideală pentru realizarea concepţiei de comasare/regrupare experimentală a proprietăţilor. Localitatea are un număr de 6.000 locuitori din care aproape 50% trăiesc din agricultură.
Situaţia localităţii reflectă sub toate aspectele circumstanţele caracteristice Europei Centrale şi de Est, condiţiile climatice şi de relief fiind similare celor regăsite la poalele Alpilor, adică a muntelui Iura. Pe teritoriul de 10.600 hectare aflat între albia râului Mureş (situat la 700 m altitudine) şi lanţul Munţilor Gurghiului (Vârful Crucii, cu o înălţime maximă de 1516 m), terenurile arabile se alternează cu fâneţe, păşuni şi păduri.
Prin sprijinul material al organizaţiei elveţiene DEZA (Schweizerischen Direktion für Entwicklung und Zusammenarbeit), la sfârşitul anului 2007 au fost elaborate studiile necesare pentru faza premergătoare proiectării. Având în vedere faptul că anteproiectele sunt menite să indice principiul realizării unei comasări/regrupări a proprietăţilor, din acest motiv pot fi aplicate sub formă adaptată contextului local şi în alte state membre ale UE. În România lipseşte acoperirea materială necesară executării proiectului, din acest motiv realizarea este posibilă exclusiv cu sprijinul Uniunii Europene printr-un proiect pilot.
Sursa: Agerpres