KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Penalizări pentru neregulile din 2007

Publicat: 28 mai 2010 - 14:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România ar putea fi penalizată de Comisia Europeană cu 42 de milioane de euro, reprezentând 10% din suma destinată subvenţiilor directe pe hectar pentru 2007, din cauza neregulilor descoperite în urma plăţilor efectuate pe suprafaţă în anul respectiv, care ţin, în special, de erori în declararea suprafeţelor din cererile de plată.

Florin Faur, directorul general al APIA, a precizat, însă, că România va solicita Comisiei reducerea corecţiei la puţin peste 2 milioane de euro, având în vedere că Agenţia a remediat o mare parte din problemle înregistrate în primul an în care s-au acordat plăţi directe la hectar, procentul de eroare fiind cu 50% mai mic în 2008.

Aplicarea sancţiunii ar însemna nerambursarea acestei sume alocate de la bugetul de stat,  sărăcind, astfel, bugetul şi aşa insuficient al Ministerului Agriculturii.

Faur a mai spus că penalizările pentru 2008 vor fi mai mici şi că, pentru a evita alte posibile penalităţi pentru anul 2009, APIA trebuie să actualizeze cât mai rapid baza cu hărţile digitale (ortofotoplanuri) şi să finalizeze controalele prin teledetecţie la cei 96.000 de fermieri cuprinşi în control pentru anul 2009, dar şi că finalizarea acestor acţiuni depinde de rezolvarea problemei legate de insuficienţa personalului Agenţiei.

 

Cererile pe suprafaţă se depun până în 17 mai

54.000  de cereri de plată, pentru o suprafaţă de circa 242.000 ha, au fost depuse în prima săptămână de la lansarea campaniei SAPS 2010, care se desfăşoară în intervalul 1 martie - 17 mai 2010, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru a beneficia de sprijinul integral pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la centrele APIA o singură cerere de plată, până, cel târziu, în 17 mai a.c..  Pentru cererile de plată depuse începând cu 18 mai se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Pentru campania 2010, România beneficiază de o alocaţie financiară de aproape 730 milioane de euro prin FEGA pentru plata unică pe suprafaţă (SAPS). Astfel, fiecare fermier va primi pentru fiecare hectar de teren agricol pe care îl deţine în proprietate sau pe care îl lucrează în arendă în jur de 166 de euro: circa 81 de euro din fondurile europene, la care se adaugă subvenţia de la bugetul de stat, de 85 de euro.

Însă, agricultorii îşi pot pierde întreaga subvenţie dacă se constată că terenul pentru care au primit sprijinul financiar nu este lucrat.  Până în acest an, agricultorii români au primit subvenţii pentru 9 milioane de hectare, dintre care 1,2 milioane hectare nu sunt lucrate.

 

Identificarea electronică a parcelelor

Peste 11.800 din cei 54.000 de fermieri care au depus cereri de plată în prima săptămână de la începerea campaniei SAPS 2010 şi-au completat declaraţia de suprafaţă utilizând aplicaţia IPA Online.

Până în prezent, aplicăţia IPA Online a fost accesată de 54.836 de fermieri, pentru o suprafaţă de 993.952 hectare.

Prin intermediul aplicaţiei IPA Online, accesibilă la adresa http://lpis.apia.org.ro/, fermierii pot realiza online operaţiunile de identificare şi digitizare a parcelelor agricole, stabilindu-şi, astfel, declaraţia de suprafaţă.

Orice fermier poate accesa IPA online, pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole de acces furnizate de APIA personal fiecărui fermier şi sub semnătura acestuia. Pe lângă aceasta, însă, fiecare fermier trebuie să depună la centrele APIA şi o cerere de plată.

Fermierii care nu au acces la internet pot utiliza aplicaţia la centrele APIA, însă utilizarea acestei aplicaţii nu este obligatorie şi nici nu condiţionează acordarea sprijinului pe suprafaţă.

 

Bugetul UE: Cât dăm şi cât primim?

Contribuţia României la bugetul comunitar a fost, în 2008, de 1,01 mld. euro, ceea ce o face al şaptesprezecelea stat ca mărime a contribuţiei, conform datelor dintr-un raport publicat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), ce are la bază date furnizate de Comisia Europeană şi Eurostat.

Principalul contributor la bugetul UE este Germania, cu 18,8 mld. euro în 2008, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul resurselor proprii. Alţi contributori importanţi sunt Franţa (16,4 mld. euro), Italia (13,4 mld. euro) şi Marea Britanie (7,6 mld. euro).

Contribuţia României a fost, în 2008, de aproximativ 47 euro pe cap de locuitor (penultima ca mărime, înaintea Greciei), în timp ce un luxemburghez a plătit de zece ori mai mult - 489 euro, un danez -  356 euro, un francez - 258 euro, iar un german  - 230 euro. Un calcul privind balanţa netă pe cap de locuitor în 2008 arată că fiecare român a primit cu 71 de euro mai mult decât suma cu care a contribuit.

Aceasta, însă, doar teoretic, deoarece România a reuşit să utilizeze doar o mică parte din fondurile comunitare alocate după aderare. Cei mai mari contributori pe cap de locuitor au fost, în 2008, suedezii, care au contribuit cu 119 euro mai mult decât au primit, danezii - cu 114 euro şi germanii - cu 95 euro, în timp ce grecii au fost principalii beneficiari, primind cu 554 de euro pe cap de locuitor mai mulţi bani decât au contribuit.

Suma alocată României în bugetul anului 2008 a fost de 2,6 mld. euro, cea mai mare parte a acestor bani (1 mld. euro) fiind destinată agriculturii şi dezvoltării rurale. Alocările către agricultură urmează, însă, o pantă descendentă, chiar dacă subvenţionarea agriculturii va rămâne, per total, importantă pentru UE, iar tendinţa de reorientare a cheltuielilor bugetului comunitar dinspre agricultură către activităţile legate de protecţia mediului, competitivitate, resurse de energie şi altele este deja vizibilă în bugetul cu 50% mai mare al programului cadru de cercetare şi se va regăşi, probabil, şi în propunerea Comisiei din 2010.

Raportul CRPE mai analizează şi procedurile de aprobare a bugetului UE odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care vor da Parlamentului European un rol principal şi activ în dezbaterea curentă privind reforma bugetului comunitar. În viitoarea dezbatere asupra bugetului, România va apăra, probabil, alături de Franţa, păstrarea sumelor alocate agriculturii.

Din păcate, la momentul creşterii puterii Parlamentului în stabilirea bugetului, nici un europarlamentar român nu este membru plin în Comisia pentru bugete, România, cu doar trei membri supleanţi, care este puţin probabil să poată ajunge să voteze în noile condişii, fiind cea mai mare ţară din care nu provine nici un membru al acestei comisii.

Vizualizat: 934 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată

O afacere de familie, consolidată cu ajutorul fondurilor europene, produce 500 de tone de fructe pe an, în livada intensivă de la periferia municipiului Arad.
 
Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radi
Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

La frizerie...

La frizerie...
- Domnule cum aţi vrea să vă tund să fiţi mulţumit? Detalii