VIDEO! CUM SĂ-ȚI FACI O STUPINĂ TERAPEUTICĂ!

Subsecretarul de stat Avram Fițiu merge la fiecare sfârșit de săptămână în vizită la fermieri. La începutul acestei luni, însoțit de primarul comunei Poieni, a fost la tânărul apicultor Cosmin Pașcalău din Lunca Vișagului, într-un peisaj miraculos, în vârful Munților Apuseni, unde mierea obținută ar trebui să aibă eticheta de miere ecologică. Aici, oamenii trăiesc alături de urși, s-au obișnuit cu sălbăticiunile, vederea lor nu-i mai sperie.

VIDEO AICI!

Cosmin Pașcalău s-a născut în vârf de munte, a mers la școală pe o cărare care-ți taie respirația și acum se ocupă de apicultură, are 45 de familii de albine. În acest moment, mierea obținută o vinde la oamenii din sat, la prieteni, la colegii de serviciu. Prețul la care vinde este 25 de lei pe kilogramul de miere.

Apicultorul Cosmin Pașcalău din Lunca Vișagului.

Ăsta nu-i preț, Cosmine, să mulțumească munca pe care părinții tăi o fac aici împreună cu voi. Dacă ne imaginăm că mâine ar trebui să trăim numai din treaba asta, fără să mai muncești în altă parte, cum ar trebui oare să gândim povestea asta? Ai vreo idee?  L-a întrebat profesorul Fițiu pe tânărul apicultor.

Cu terapia prin stupi am înțeles ceva, a răspuns Cosmin.

În toată Europa apicultorii trăiesc, în primul rând, din terapii, din servicii și abia apoi din produse. Pentru că-n momentul în care faci un serviciu, cum ar fi terapia, automat îți vine un turist în curte și nu o să plece ăla cu mâna goală că, vrînd-nevrînd, va cumpăra și un borcan de miere. Deci, avem două probleme de rezolvat în astfel de situații dacă vrem să mai menținem tinerii în muncă, în astfel de poziție ca a voastră unde se ajunge foarte greu. Voi locuiți în vale, dar părinții sunt aici și voi urcați de câteva ori pe săptămână ca să puteți gestiona povestea asta apicolă de aici. Ei, mâine dacă te-ai gândi să lași o afacere pentru copiii tăi, ar trebui gândită diferit.

Prețul ăsta nu e preț corect, mierea asta e o miere ecologică fără ștampilă de ecologic, ar trebui să-i punem o ștampilă de ecologic, ăsta ar fi primul pas. Și al doilea pas, să văd în curtea asta măcar un 30 de căsuțe micuțe, cum au ciobanii colibele la stână, pe care să le putem dota cu doi stupi fiecare încât turistul să poată nspira un aer de stup, aerosoli i se spune. Pentru că există un public în toată lumea asta care-i foarte interesat de așa ceva. Și anume, fie corporatistul care lucrează într-un mediu foarte stresant, iar dacă te duci la Cluj Napoca și întrebi: care sunteți, măi, aicea stresați? O să vezi că o să găsești zeci de mii de oameni care au meserii foarte grele, stresante. Și a doua categorie sunt cei cu boli respiratorii, în special astmaticii. Și atunci, această abordare care nu te-ar costa o avere, să pui aici 20-30 de căsuțe, ți-ar permite să te gândești că pe viitor și tu și copiii tăi ați putea trăi din treaba asta.

Subsecretarul de stat MADR Avram Fițiu (dreapta), alături de apicultor și de primarul comunei Poieni.

Sigur, este o poveste care ar fi temporară, 4-5 luni de zile, pe timpul sezonului când nu ar trebui să faci căldură în interior. Se spune că zumzetul de albine, bătaia aripilor de la circa 10.000 de albine într-un stup, frecvența creează un fenomen de liniștire la nivelul individului. Exact ca efectul care se obține la cascadă, când stai în apropierea unei cascade și, la început, zgomotul ți se pare asurzitor, dar e un zgomot care liniștește. Asta e sugestia noastră, i-a explicat apicultorului subsecretarul de stat MADR.

În vârf de munte, apicultorul Cosmin Pașcalău spune că ursul îi vizitează cam de două-trei ori pe săptămână. Tatăl apicultorului a povestit că mai strigă la urs, mai asmute câinii, câteodată ursului îi pasă de câini, câteodată, îi pasă doar de miere.

Când vine ursul, ies afară, strig, fac gălăgie. De obicei, ursul vine când se înnoptează, a spus tatăl apicultorului.

Aici este raiul pe pământ. Gândește-te, Cosmine, că IT-istul din Cluj caută un mediu unde să iasă cu familia. Sunt oameni care nu au văzut ursul, care nu au fost în apropierea albinelor, care se sperie de albine. Darămite să dormi pe un pat de albine. Ce se mai poate face în scop turistic? Ce mai fac oamenii ăștia din Europa? La unul dintre stupi, iau peretele din lemn jos și pun unul de sticlă încât tursitul să se poată uita din interiorul căsuței lui să vadă viața albinelor pentru că albinele, se pare, sunt printre cele mai organizate ființe de pe pământ. Au organizare socială, este ca un sistem militar în care te uiți și vezi generalul, colonelul, vezi sergentul, în ghilimele, vezi o ierarhie socială foarte clar stabilită pe care acum, știința, noi, oamenii, încercăm să o studiem ca să o înțelegem, a spus subsecretarul de stat MADR. O astfel de poveste pentru copiii de la oraș este unică în viața lor, a mai spus profesorul Fițiu.

Apicultorii din munte, fermierii din munte trebuie ajutați pentru că altfel muntele va fi depopulat.

Subsecretarul de stat MADR i-a și sugerat un preț apicultorului pentru cazarea într-o căsuță la stupina terapeutică, 200 de lei pe noapte cu mic dejun. Profesorul Fițiu a mai spus că și-a propus să facă din Poieni, Cluj, o comună turistică.