Agricultura României – analiza SWOT. Care sunt plusurile şi minusurile în sectorul agricol românesc?

„Gradul de înzestrare tehnică pe agricultor este de numai 350 euro în România, iar media UE 27 este de 9.100 de euro pe agricultor. Chiar dacă nu s-au cheltuit toţi banii, am avut o infuzie importantă de fonduri pentru utilarea cu echipamente agricole şi încă suntem mult în urma statelor membre, acest lucru reflectându-se în gradul de competitivitate al fermierilor români. De asemenea, creditele bancare acordate în România au fost de numai 110 euro/ha faţă de 1.700 euro pe hectar media Uniunii Europene. Fermierii din România nu au avut, din păcate, posibilitatea să aibă acces la credite până în acest an când s-au creat facilităţi importante. Productivitatea în industria alimentară este de 9.086 euro pe persoană, iar media UE este 40.875 de euro pe persoană media în UE. Cifre elocvente care nu mai au nevoie de niciun comentariu”, a declarat, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferinţă privind noul PNDR 2014-2020, unde a prezentat plusurile şi minusurile din agricultura românească.

Potrivit şefului MADR, România nu stă mai bine nici în ceea ce priveşte formarea continuă a managerilor din exploataţiile agricole sau gradul de sărăcie în rândul populaţiei din mediul rural. „Gradul de formare în România este de 1,6%, iar media UE de 8,9%. Iată de ce avem nevoie în continuare de pregătirea celor care accesează fonduri europene, care vor să implementeze o activitate în agricultură. (...) Nivelul de instruire a managerilor exploataţiilor agricole, educaţie de bază şi completă, este în România de 2,5%, faţă de media UE de 29,4%. Tot la capitolul minusuri, procentul de populaţie din România expusă riscului de sărăcie este de 40,3% şi medie UE de 24,2%. La începutul PNDR 2007- 2013, procentul era de peste 60%, ceea ce arată o îmbunătăţire, dar nu este suficient şi trebuie să ne preocupăm în continuare pentru că are un impact nu numai economic, ci mai ales social”, a adăugat Constantin.

Deşi suprafaţa agricolă exploatată în regim ecologic în România a fost trecută tot la minusuri, cu doar 0,4% faţă de 3,7% media UE, Constantin consideră că acest sector are încă mult loc pentru dezvoltare.
„Este unul din motivele pentru care în viitorul PNDR vom avea sume importante pentru agricultura ecologică. Avem un potenţial uriaş, trebuie să-l exploatăm, ne arată nu doar cifrele ci şi vânzările de produse obţinute în agricultura ecologică şi pe piaţa din România, dar mai ales pe piaţa UE, unde produsele noastre reprezintă un brand”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Cu ce ne apropiem de UE?
În acelaşi context, ministrul agriculturii a menţionat şi doi indicatori ai sectorului agricol care sunt apropiaţi de media UE, respectiv rata şomajului şi ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută.
„Ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută, cred că arată foarte bine comparativ cu media UE, respectiv 6% în România şi 1,7% media UE. România nu numai că are un potenţial, dar este în continuare o ţară cu un puternic impact la nivelul UE în ceea ce priveşte produsele şi suprafaţa ocupată în agricultură şi cred că poate obţine profit în perioada următoare pe acest sector. De asemenea, mi se pare important că România, deşi a a trecut printr-o perioadă foarte grea, criza economică s-a cunoscut mai mult decât în alte state membre, are o rată a şomajului de 7%, iar media UE este 10,5%. Cred că arată bine şi este un punct câştigat, dar un impact l-au avut şi fondurile europene pentru că s-au creat foarte multe locuri de muncă în agricultură şi în mediul rural, care au îmbunătăţit aceşti indicatori”, a explicat oficialul MADR.
Ministrul Agriculturii participă, joi, la o conferinţă privind noul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, unde subiectele dezbătute vizează etapele procesului de pregătire a PNDR, stadiul consultării partenerilor economici şi sociali în pregătirea noului PNDR 2020, priorităţile României în noul program şi politica de dezvoltare rurală 2020. sursa: Agerpres