ULTIMA ORĂ! SUBVENȚII DIRECTE, AVANTAJE FISCALE ȘI DOBÂNZI SUBVENȚIONATE!

Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi și garanții pentru bănci care direcționează sprijinul către economia reală.

Următoarea propunere a fost transmisă statelor membre spre consultare:

Ajutoare sub formă de subvenții directe sau avantaje fiscale: statele membre ar fi în măsură să instituie sisteme de acordare a unei finanțări de până la 500 000 EUR unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichidități, prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.

Ajutoare sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui sisteme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenționate, cu reduceri ale ratei estimate a dobânzii pe piață pentru primele anuale ale noilor garanții pentru IMM-uri și non-IMM-uri. Se prevăd anumite limite pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot avea legătură fie cu împrumuturile pentru investiții, fie cu împrumuturile pentru capital circulant.

Ajutoare sub formă de dobânzi subvenționate: statele membre pot permite acordarea de împrumuturi publice și private unor companii, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru non-IMM-uri. Rata de bază se fixează pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. Ca și în cazul posibilității de a furniza garanții subvenționate, există limite în ceea ce privește valoarea maximă a împrumutului, în funcție de nevoile de funcționare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot acoperi atât nevoile de capital de investiții, cât și nevoile de capital circulant.

A patra și ultima măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari în atenuarea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Din cadrul temporar reiese clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, este vorba despre un ajutor direct acordat clienților băncilor, și nu băncilor. Cadrul oferă, de asemenea, orientări cu privire la modul în care se poate reduce la minimum orice ajutor rezidual nejustificat acordat băncilor și în care se poate garanta faptul că ajutorul este acordat, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește garanțiile, a unor prime de garanție mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.

În cazul în care ajutoarele directe pentru bănci vor deveni necesare în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa pagubele rezultate direct din epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu vor fi considerate sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, același criteriu s-ar aplica oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.

Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menționate mai sus se numără faptul că societățile care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că nu se utilizează cadrul temporar pentru sprijinirea contribuabililor în situații care nu au legătură cu epidemia de COVIs-19. În plus, cadrul temporar prevede și obligații generale de transparență.

Dna Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă, a declarat:

Gestionarea impactului economic al epidemiei de COVID-19 necesită acțiuni decisive. Trebuie să acționăm rapid. Trebuie să acționăm în mod coordonat. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă un set de instrumente pentru ca statele membre să ia măsuri rapide și eficiente. Avem două obiective comune:

în primul rând, ca întreprinderile să aibă lichidități pentru a-și continua activitatea sau pentru a-și îngheța temporar activitățile, dacă este cazul, și ca sprijinul să ajungă la întreprinderile care au nevoie de el;
în al doilea rând, ca sprijinul acordat întreprinderilor dintr-un stat membru să nu submineze unitatea de care are nevoie Europa, în special în timpul unei crize. Pentru că trebuie să putem conta pe faptul că piața unică europeană ne va ajuta economia să facă față epidemiei și să revină apoi în forță.

De aceea, Comisia le va permite statelor membre să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situație fără precedent.