Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

ULTIMA ORĂ! CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ AVERTIZEAZĂ: BANII AJUNG LA PREA PUȚINI FERMIERI!

Publicat: 05 decembrie 2019 - 19:09
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

DOCUMENT PUBLICAT ASTĂZI! Potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, instrumentele UE menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform. Pe lângă aceasta, Curtea atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica agricolă comună (PAC) a UE cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri.

Plățile directe efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole, se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare.

În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10 % din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize.

În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115 000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat domnul Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente.”

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin.

De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut. De asemenea, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței. Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, Curtea recomandă Comisiei Europene:

• să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză;
• să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări;
• să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale;
• să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

În noiembrie 2018, Curtea a publicat un aviz referitor la propunerile Comisiei de acte legislative pentru viitoarea PAC.
Până la sfârșitul anului 2020, Curtea intenționează, de asemenea, să prezinte un raport special privind măsurile excepționale adoptate de UE pentru a contracara perturbările pieței produselor lactate din perioada 2014-2017. S-au cheltuit în acest sector aproximativ 740 de milioane de euro, parțial pentru a-i compensa pe fermieri pentru sancțiunile impuse de Federația Rusă. Analiza preliminară de audit aferentă a fost publicată în octombrie 2019.

Curtea prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Informații furnizate pentru AGROINFO de Curtea de Conturi Europeană.

Vizualizat: 3665 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Dronele devin o opţiune pentru agricultură

Dronele devin o opţiune pentru agricultură

IQ Robotics, o companie românească cu sediul în Braşov, a adus la INDAGRA o dronă pentru aplicarea tratamentelor fito-sanitare, care a stârnit interesul multor fermieri. Drona este controlată prin calculator, de unde i se stabileşte harta şi misiunea, având o autonomie de zbor între 10 şi 15 minute, în funcţie de complexitatea operaţiunii şi condiţiile de lucru.

Reporter: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Brinkman - Let’s improve together Titan Machinery - Red Carpet 2019 VALTRA seria F - Agritechnica 2019

Bancul zilei

Purceluşul isteric...

Purceluşul isteric...
Purceluşul isteric se duce la un bar. Detalii