TUTA ABSOLUTA FACE RAVAGII ÎN CULTURILE AGRICOLE ALE FERMIERILOR ROMÂNI!

E un atac, o insectă, de nu mai putem stăvili, toate tomatele s-au dus, n-o putem distruge cu nimic. Intră pe frunză în plantă şi o mănâncă. Fructele le-nţeapă şi le strică şi nu moare cu nimic, dacă s-au scos tratamentele din grupa a II-a, din grupa I, şi cele din grupa a IV-a nu fac faţă.... S-au topit roşiile, parcă sunt arse cu arzătorul, cu lampa de gaz. N-a rămas nimic, doar nişte roşii mici care au apucat să fructifice. Este generalizată în toată zona,  toată lumea se plânge, de aici şi lipsa tomatelor. Am fost să cumpăr şi n-am găsit, n-am găsit să mănânc. Cei de la fitosanitar au venit cu o soluţie cu nişte prădători, să-i bage prin picurare, să mai împiedice două-trei zile, e o chestie de amăgeală, aşa.

Sunt nişte larve, nişte fluturi care depun nişte larve şi larvele alea fac prăpăd, îi zice tuta absoluta. (...)  Toată ziua stau oamenii cu pompele-n spate, o zi dau, una nu, să le-amoartă un pic, să nu avanseze.  Dar dacă dai în fiecare zi, unde ajungi cu costurile, a declarat fermierul Gheorghe Zăvăleanu, din Izbiceni, pentru Adevărul.

CE ESTE TUTA ABSOLUTA ȘI CUM SE COMBATE?

Tuta absoluta este cunoscută în România ca Molia minieră a tomatelor sau Tuta, așa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidoptera (fluturi), fiind o molie nocturnă.

Sursa foto: Bursa de legume

Este un dăunator relativ nou in tara noastra, prezenta fiindu-i observata incepand cu anul 2009. De atunci, s-a raspandit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară. Aceasta insectă, în ciuda mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%, spun specialiștii.

Tuta provine din America de Sud, fiind semnalată în Europa pentru prima dată în 2006, în sudul Spaniei.
Din observații, s-a constatat că răspândirea s-a efectuat prin import, prin intermediul tomatelor recoltate, având în vedere că larva părăsește fructul după ce acesta a fost recoltat. În momentul actual, Tuta este prezentă în multe țări din America, Asia, Europa și Africa.

La fel ca în cazul altor dăunători, prevenirea infestării culturii este de preferat în locul combaterii, după ce deja o parte din cultură a fost afectată.

Specialiștii recomandă adoptarea tehnologiilor de combatere integrată, prin utilizarea de produse chimice, biologice și a capcanelor cu feromoni, în vederea depistării presiunii de infecție, precum și a plaselor antiinsecte.

În cazul moliei miniere, metodele de prevenire joacă un rol foarte important în lupta cu acest dăunator de temut deoarece, așa cum s-a precizat, odată intrat în cultură, combaterea este dificilă sau imposibilă.
Viteza foarte mare cu care larvele distrug cultura atacată și rezistentț la foarte multe insecticide uzuale face ca Tuta să fie considerată dăunător de carantină

Astfel, se impun respectarea unor reguli de igienă a culturii:

- strângerea și distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
- eliminarea și distrugerea imediată a plantelor dacă se observă un atac izolat;
- eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultura cât și din zona apropiată;
- monitorizarea atentă a spațiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
- utilizarea plaselor anti-insecte și utilizarea ușilor duble la intrarea in spațiile protejate;
- respectarea asolamentului și evitarea monoculturii, precum și cultivarea speciilor din aceeași familie mai mulți ani la rând;
- în culturile protejate, se efectuează dezinfecția solului și a structurii;
În momentul desființării unei culturi infestate este foarte important ca resturile vegetale să fie distruse prin ardere deoarece populația de Tuta prezentă pe acestea va migra pe o altă cultură. Insecta este foarte perseverentă și caută orice metodă de a pătrunde în spațiile protejate cultivate cu tomate.

Nu este un organism care a apărut acum şi nu ştim ce să-i facem, există soluţii, sunt insecticide omologate pentru Tuta Absoluta. Dar fermierii nu fac tratamentele cum trebuie. Unii fac polenizarea cu bondari şi nu folosesc tratamentele chimice şi normal că ce câştigi într-o parte, pierzi pe cealaltă parte. Nu e tragedia atât de mare, nu e chiar absolut deloc. Noi dăm prin ziare tot felul de nebunii şi la urmă zicem – Doamne, ce o fi pe capul nostru! -  Ei pot fi controlaţi, dar cu tratamente foarte bine stabilite. Noi am trimis informări către primării, nu putem să trimitem la mii de proprietari de spaţii protejate. Am trimis din luna februarie pentru culturi în spaţii protejate, pentru tomate, ardei şi castraveţi. Şi am spus acolo o serie de fungicide şi de insecticide pe care pot să le folosească. Acum, perioada de plantare diferă, nu poţi să le dai la fiecare, dar în planul general ei au produsele omologate strict pe fiecare cultură în parte. Eu am fost şi la Izbiceni şi în alte zone şi le-am spus, dar ei fac oricum pe invers. Vin şi spun – Băi, am dat eu cu ceva, şi ce bine a fost!, a declarat Emil Buzatu, coordonatorul Unității Fitosanitare Olt, pentru Adevărul.