TURME DE SUTE DE OI, UCISE! ȘAPTE FOCARE ACTIVE DE SCRAPIE ÎN JUDEȚUL CU MARE TRADIȚIE ÎN OIERIT!

Când intră scrapia în turmele de oi, nu mai este scăpare. Boala este mortală, nu are leac, astfel există doar două variante: uciderea întregului efectiv de oi, acolo unde este confirmată boala, sau genotiparea ovinelor și, ulterior, păstrarea doar a animalelor care sunt rezistente la această boală.

Primele focare de scrapie ar fi izbucnit anul acesta, în județul Sibiu, în luna mai, în localitățile Porumbacu de Sus, Presaca și Gusu. Doar la Porumbacu de Sus s-au sacrificat  deja 234 de ovine. În total, ar fi fost ucise, până acum, aproximativ 800 de ovine din acest județ. Focarul de la Presaca ar fi fost stins în luna mai după ce s-au sacrificat ovinele bolnave, dar, între timp, au izbucnit alte focare, în alte localități, la alte ferme de ovine. Semn că boala s-ar fi extins. În tot timpul acesta, autoritățile sanitare veterinare nu au comunicat public nimic. AGROINFO a aflat pe surse cum se întinde prin țară boala ucigașă și că la Sibiu ar fi mai multe focare active. Boala ucide ovinele, dar nicio autoritate nu vorbește despre această amenințare pentru ferme.

AGROINFO a insistat să obțină datele oficiale de la directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu, dr. Șerban Constantin Țichindelean. Informațiile obținute de noi pe surse se confirmă. Situația e chiar mai gravă. Noi știam doar de trei focare active de scrapie în județul Sibiu, dar, între timp, au crescut rapid la 7 focare active.

În acest moment, în Sibiu sunt 7 focare active de scrapie. Sunt cam în același nucleu, Armeni, Loamneș, Porumbacu de Sus.  Este vorba de șapte exploatații de ovine. De exemplu, în Loamneș sunt doi frați care se ocupă de fermă și acolo mai sunt vreo 56 de ovine de sacrificat. În total, e vorba de până-n 800 de ovine.

Acum suntem pe cale de eradicare a bolii. Dar dacă proprietarul alege varianta genotipării, atunci trebuie să fie testate mieluțele și pot fi testate doar după vârsta de 18 luni, iar, ulterior testării, se definitivează dacă animalul rămâne sau nu.  Astfel, unde se așteaptă testarea mieluțelor, focarul rămâne declarat.

Dacă alege varianta sacrificării directe atunci urmează procedura de evidențiere a tuturor animalelor din efectiv, se compară cu baza de date, după care se stabilesc restricțiile, apoi o comisie evaluează individual fiecare animal după vârstă, greutate, rasă, aspect, stare fiziologică, origine dacă are, sunt mai multe criterii prevăzute de lege și animalele pleacă la sacrificare la un abator autorizat. Se stabilește o valoare a abatorului care se scade din valoarea totală de evaluare (din suma stabilită de comisia de evaluare n.r.), după primirea actelor de la abator, iar direcția veterinară în urma verificării documentelor plătește diferența de bani. Asta, direct, adică nu se mai fac alte analize. A fost confirmată boala, se iau măsuri directe de eradicare prin sacrificarea animalelor. 

După ce primește despăgubirile, la prețul pieței, bineînțeles, omul poate să-și cumpere alte oi, cu certificat de sănătate, cu formulare de mișcare de la vechiul proprietar la noul proprietar, după ce boala e stinsă, a declarat șeful DSVSA Sibiu, exclusiv pentru AGROINFO.

Nu se știe dacă România va avea vreodată șansa să scape de această boală care ucide ovinele și păgubește oierii. Șeful DSVSA Sibiu nu vede atât de prăpăstios lucrurile. El spune că focarele  de scrapie apar, dispar, e ceva oarecum în firea lucrurilor, că și omul mai face o pneumonie sau altă boală pe care o mai duce și pe la vecini.

Este o boală care se diagnostică demult, se fac analize demult, a mai apărut câte un focar ici, colo. Și la om dacă se fac analize se mai găsește câte o pneumonie, se mai găsește câte o boală transmisibilă pe care o duce și pe la vecini. Dar noi facem analize permanent și căutăm să depistăm focarele și luăm măsuri de combatere, eradicare a bolii. Să prevenim și să combatem, susține directorul DSVSA Sibiu.

Marele necaz, spun oierii, este că scrapia ar fi ajuns să fie răspândită prin toată țara cu ajutorul berbecilor vânduți, a ovinelor vândute fără un buletin de analize medicale. Dacă s-ar institui obligativitatea testării tuturor ovinelor care sunt vândute, obligativitatea unui buletin de analize medicale, s-ar munci cu adevărat la eradicarea scrapiei.

Vă reamintim informații esențiale despre această boală, extrase din documentele ANSVSA:

ATENȚIE!
SCRAPIA ESTE O BOALĂ CARE SE DECLARĂ OBLIGATORIU, ADICĂ ORICE SUSPICIUNE SE ANUNȚĂ OBLIGATORIU, IMEDIAT CE A FOST OBSERVATĂ.
Este important să raportati de fiecare dată orice animal suspect. Chiar dacă nu sunteți siguri că animalul este infectat, anunțați medicul veterinar. Nu este nici o problemă dacă nu se confirmă scrapia, chiar și în cazul unei alarme false este important că ați anunțat medicul veterinar.

CE ESTE SCRAPIA?

Scrapia este o boala degenerativă și fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor și caprelor. Boala este asociată cu prezența unor proteine anormale, denumite prioni și face parte dintr-un grup de afecțiuni neurologice cunoscute sub denumirea
de encefalopatii spongiforme transmisibile.

Apariția acestei boli și gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii și oprirea răspândirii acesteia.

În România, baza legală este Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie
spongiformă.

Scrapia este cunoscută în lume de peste 200 de ani, dar în România este prezentă numai din anul 2002, când a fost confirmată oficial de LNR-EST din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI?
DA!
Proprietarii primesc despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animal distruse în cazul în care prezența unei forme de EST este suspicionată sau confirmată oficial.
Aplicarea măsurilor de control și eradicare a bolii presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor de animale pentru animale sacrificate, ucise sau altfel afectate, în afara asigurărilor și plăților recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animale sacrificate, moarte sau ucise, în condițiile legii.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavoastră vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată, în conformitate cu prevederile legale in vigoare.

CE ESTE GENOTIPAREA ȘI CU CE VĂ POATE AJUTA?

Există studii care au demonstrat că există o genă la ovine care determină dacă animalul poate dezvolta boala, atunci cand este expus la infecție. Anumite ovine, dacă sunt expuse la scrapie, pot dezvolta boala spre deosebire de altele. Caprinele sunt mai uniform susceptibile, dar aceeași genă poate controla timpul până când semnele clinice apar.

Este posibil să se identifice o oaie/capra rezistentă sau susceptibilă la scrapie prin efectuarea unui test pe o probă de sânge prelevată de la o oaie/capră. Acest test se numește genotipare, iar rezultatul este genotipul animalului.

Astfel este posibil să se reducă numărul de animale bolnave dintr-o turmă, prin selectarea animalelor pentru montă în vederea obținerii unor produși rezistenți la scrapie.

Dacă doriți să aflați care dintre ovinele sau caprinele dumneavostră sunt rezistente la scrapie, adresați-vă medicului veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavoastră care vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Există un program de supravegherea activă pentru EST/Scrapie?

DA!
În conformitate cu prevederile Regulamentului 999/2001, România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine sacrificate pentru consum uman, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate din abatoare. Același regulament prevede că România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine moarte sau suspecte. în vârstă de peste 18 luni, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate direct din ferma sau gospodăria populației, susține ANSVSA într-un document publicat pe pagina sa oficială.

Fermierii români trebuie să știe că riscă pedepse cu închisoarea și amenzi uriașe dacă nu anunță medicul veterinar că au în exploatație un animal suspect de scrapie, conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001.