TRATAMENTUL CU NEONICOTINOIDE, SINGURA SOLUȚIE A FERMIERULUI ROMÂN!

Astăzi, producția agricolă se confruntă cu mult mai multe provocări decât acum o jumătate de secol. Populația lumii a crescut de la 3 (1960) la 7,7 miliarde (2019) și se estimează că va ajunge la 9 miliarde până în 2050. Aceste schimbări conduc la un necesar mai mare de produse alimentare și la o utilizare mai intensă a resurselor naturale. În același timp, preocupările societății civile cu privire la asigurarea biodiversității mediului, protejarea ecosistemelor și schimbările climatice pun presiune pe fermieri, cei care se ocupă de asigurarea necesarului de hrană.

Protejarea mediului și a familiilor de albine este o responsabilitate pe care industria de protecția plantelor și-a asumat-o încă de la introducerea pe piață a primelor substanțe active. Însă este important de precizat faptul că, concurăm pentru aceeași cantitate de hrană cu număr nelimitat de insecte, viruși și bacterii ce sunt în căutarea unei mese gratuite. Produsele de protecția plantelor îl ajută pe fermier să își pună cultura la adăpost și să obțină o producție de calitate, asigurând astfel necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere.

Tanymecus dilaticollis dăunătorul specific României

Gărgăriţa frunzelor de porumb sau Răţişoara porumbului - (Tanymecus dilaticollis) –semnalată în România pentru prima dată în anul 1904, acum, este răspândită în toate zonele agricole din ţară. Adultul iese la suprafaţa solului începând din primăvară, având o durată medie de viaţă de 80-100 zile. Atacul la porumb apare în momentul în care cultura este cea mai sensibilă, de la răsărire și până la faza de 4 frunze. La floarea-soarelui, insecta retează plantele la colet, provocând distrugerea în masă a culturii.

Potrivit studiului privind ”Comportarea populațiilor de Tanymecus sp. în unele locații din România în perioada 2010-2018” realizat de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” nivelele populaționale de Tanymecus sp. în culturile de porumb sunt situate între 6,7-10,6 adulți/m2, cu cca. 220% - 320% superioare pragului economic de dăunare. De asemenea, în culturile de porumb variația populațiilor de Tanymecus sp. este extrem de mare (40-90%).

În prezent, pentru cultura de porumb, fără tratamentul la sămânță cu substanțe din familia neonicotinoidelor, fermierul român nu are soluții viabile din punct de vedere economic pentru a lupta împotriva atacului acestui dăunător specific țării noastre. Industria de protecția plantelor lucrează pentru identificarea de soluții care să răspundă solicitării fermierilor și condițiilor impuse de autoritățile europene, dar aceasta este un proces de durată.

Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (ie., existența unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

Fermierii duc o luptă inegală cu bolile și dăunătorii din cultură

Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

Pentru a furniza produse sigure și în cantitate suficientă pentru o populație în continuă creștere, fermierii au nevoie de medicamente pentru plante, altfel producția agricolă va înregistra scăderi importante și fermierul nu va mai fi fi capabil să acopere cererea de produse agro-alimentare.  Conform unui studiu realizat în țările dezvoltate utlizarea produselor de protecția plantelor din 1980 până în anul 2019 a condus la creșterea producție agricole de 2,5 ori.

în 10 ani 50% din produsele fito-sanitare au fost restricționate

În ultimii 10 ani peste 50% din produsele de uz fito-sanitar au fost restricționate. Industria de protecția a plantelor, prin intermediul membrilor săi, lucrează la descoperierea unor noi soluții alternative tratamentului cu neonicotinoide la sămânță, tocmai pentru a le oferi fermierilor posibilitatea de a-și continua activitatea la un nivel de profitabilitate similar celui din prezent.

286 milioane de dolari cheltuiți în 11 ani pentru un produs nou de protecția plantelor

Cercetarea ar trebui să țină pasul cu fenomenul de restricționare a produselor fito-sanitare, dar lucrurile nu arată la fel de bine atunci când încerci să autorizezi o substanță respectând Regulamentul (CE) NR. 1107/2009. Companiile care fac cercetare în zona de protecția plantelor nu reușesc să aducă suficient de multe molecule în piață, pentru că Uniunea Europeană scoate molecule din piață fără a pune nimic în locul lor. Astăzi, pentru a aduce o moleculă nouă de produs pe piață, o companiei cheltuie 50 dolari/min timp de 11 ani și dacă este ”norocoasă”, după ce a cheltuit 286 milioane de dolari în 11 ani are o moleculă de produs.

Considerăm că este important să avem o atitudine deschisă față de toate tehnologiile disponibile. Este necesară adoptarea unei strategii privind asigurarea biodiversității și a protejării mediului, dar care să valorifice în egală măsură toate tehnologiile disponibile astăzi.

Despre AIPROM
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.
AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. Industria de protecția plantelor promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de produse cu impact redus asupra mediului, prin încurajarea sistemului de agricultură integrată, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea, instruirea și formarea fermierilor.
Industria de protecția plantelor este pe deplin angajată în realizarea standardelor sistemului european de reglementare transpus în legislația românească. Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, iar AIPROM colaborează strâns cu ceilalți actori din lanțul alimentar pentru îndeplinirea obiectivelor ce trebuie atinse de România în acest domeniu.