Trăim VREMURI FANARIOTE... Fiscul IMPOZITEAZĂ SUBVENŢIA previzibilă!

Fiscul jupoaie într-o societate plină de moravuri decadente, “fără prinţipuri”, fără morală “şi unde nu e moral, acolo e corupţie”, cum bine zicea nenea Iancu. „O ţară de batjocură pentru toţi neaveniţii!” a conchis agricultorul. Aşa şi este. ANAF ia haiduceşte impozitul pe subvenţia previzibilă pe care fermierul nu o primise! Cu ce să mai pregătească noul an agricol? Rămăsese cu speranţa subvenţiilor! Atât de bine l-a „sprijinit” statul, încât Fiscul l-a impozitat „avant la letter”, fix ca la... cea mai veche meserie din lume! (Două instituţii fundamentale, nelipsite într-o societate cu o democraţie şubrezită).

La conferinţa LAPAR din primăvară, ministrul agriculturii atrăgea atenţia că ”subvenţiile europene nu sunt impozabile!” Şi “vreau să rezolvăm acest lucru!” De la vrerea ministrului Agriculturii şi până la modificarea Cod(r)ui Fiscal - Biblia atotschimbătoare a ANAF-ului - este o cale extrem de lungă. O eternitate în faţa unui efemer guvern de tehnocraţi.
S-a mişcat ceva? S-a întrebuinţat Achim Irimescu să propună o dezbatere sau o întâlnire cu premierul Cioloş pe acest subiect? Nu! Fiscul îşi vede liniştit de “prăduială” la adăpostul paragrafelor din Cod(r)ul Fiscal. Folosesc substantivul “prăduială” pentru că nicăieri în lege nu este prevăzut expres ca organele fiscale să impoziteze fermierii pentru subvenţia previzibilă! “Este total incorect, subvenţiile europene este clar în legislaţie: nu sunt impozabile sub nici o formă”, l-am citat pe Achim Irimescu. Chiar şi Codul Fiscal, actualizat în 2016, art 62, stipulează că nu doar subvenţiile plătite din fondurile europene nu sunt supuse impozitării, ci şi subvenţiile alocate din bugetul de stat.

De asemenea, normele metodologice de aplicare a Legii precizează clar care sunt formele de sprijin cu destinaţie specială acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile. Deci, subvenţiile, înregistrate în contabilitate ca venituri, nu ar trebui impozitate! Să fie aşa de înguşti la minte capii fiscalităţii naţionale şi să nu priceapă acest lucru? Puţin probabil! Inspectorii în uniforme cenuşii au o mare disponibilitate şi exerciţiu în a interpreta actele normative după cum bat musonii şi alizeele anumitor interese.
Fiscul nu vrea să scape pe nimeni din gheare; jupoaie haiduceşte şi „jemenfişist”, ca să nu cumva să rămână cineva netaxat şi neimpozitat! De moarte şi de Fisc nu este scăpare!
Sunt destui necăjiţi cu o vacă, două, cu un purcel şi alte două capre râioase în bătătură cărora li s-a calculat norma de venit. Fiscul impozitează fără să-i pese dacă aceştia au obţinut sau nu venituri. Ţăranul nu a vândut laptele, că nu are unde; n-a vândut porcul, iar dacă a făcut-o, l-a dat cu 3-4 lei/kg.
Câtă dreptate avea economistul francez J. B. Colbert când afirma: „Impozitarea este mai mult decât jumulirea unei gâşte. Adică este arta de a obţine cel mai mare număr de pene cu cel mai mic număr de ţipete”.
Viorel Matei, agricultor din Banat, ceva mai războinic, readucea în memorie, zilele trecute, faptul că suntem în UE şi că la Paris s-au scris celebrele versuri: „Hai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim”...