Toţi cetăţenii UE şi toate organizaţiile interesate, indiferent dacă desfăşoară sau nu activităţi în sectorul agricol, mai au la dispoziţie aproape o lună de zile pentru a-ţi spune părerea şi a contribui cu sugestii privind principiile şi obiectivele politicii agricole comune (PAC) după 2013, în cadrul unei consultări publice lansate de Comisia Europeană.
Cioloş: ”UE nu mai are o singură agricultură: are agriculturi”
”Nu mai putem vorbi de un ”model unic european” în agricultură. Nu avem o agricultură omogenă, ci una multiformă. Uniunea Europeană nu mai are o singură agricultură: are agriculturi. Trebuie să luăm act de această diversitate, de bogăţia pe care o reprezintă.
Trebuie să ne îngrijim ca bogăţia aceasta să fie conservată şi valorificată în beneficiul întregii noastre societăţi. Să nu se înţeleagă greşit.
Conservarea acestei diversităţi nu înseamnă reactivarea unor politici naţionale în dauna politicii comunitare, însă dacă renunţăm la capacitatea şi la şansa de a vedea întregul, va fi mai greu, dacă nu imposibil, să gestionăm părţile”, a spus Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, în cadrul discursului în faţa Parlamentului European în care a prezentat principalele teme de dezbatere legate de PAC.
Până în prezent, peste 1.500 de fermieri, organizaţii şi persoane implicate în agricultură sau în domenii conexe agriculturii au răspuns pe site-ul CE http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/debate/index_ro.htm la întrebările privind necesitatea unei politici agricole comune, aşteptările cetăţenilor de la agricultură, necesitatea unei noi reforme a PAC, precum şi instrumentele necesare pentru politica agricolă comună a viitorului.
În luna iunie a.c., un organism independent va face o sinteză a contribuţiilor, iar rezultatele dezbaterii publice şi ideile desprinse din acest proces vor fi discutate în cadrul unei conferinţe programate la jumătatea lunii iulie, urmând ca la sfârşitul acestui an CE să publice un document politic în care vor fi prezentate diferite scenarii pentru viitorul PAC.
Bugetul UE 2011: 142,6 miliarde euro
Finanţările pentru cheltuielile de piaţă, ajutoarele directe din cadrul PAC şi dezvoltarea rurală vor rămâne stabile anul viitor, beneficiind de circa 59,5 miliarde euro (42%) din bugetul total al UE pentru 2011, de 142,6 miliarde euro, în timp ce cea mai mare parte din buget, de aproximativ 64,4 miliarde euro (45%), va fi destinată acţiunilor din domeniul redresării economice (+3,4% faţă de 2010), potrivit proiectului de buget adoptat de Comisie la finalul lunii aprilie a.c..
Proiectul prevede, de asemenea, creşterea investiţiilor consacrate cercetării, dezvoltării şi inovării, infrastructurii şi capitalului uman. Suma alocată celui de al 7-lea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică va creşte cu 13,8%, atingând 8,6 miliarde euro.
Acesta este primul buget elaborat în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, ceea ce înseamnă că întreaga procedură este mult mai rapidă decât până în prezent, precum şi că Parlamentul şi Consiliul deţin, pentru prima oară, competenţe egale în ceea ce priveşte adoptarea bugetului.
Consiliul îşi va face publică poziţia cu privire la proiectul de buget în iunie, iar Parlamentul European, în octombrie. În cazul unui dezacord între cele două instituţii, Comisia Europeană va iniţia o procedură de conciliere de 21 de zile, asumându-şi rolul de mediator imparţial. Data limită pentru adoptarea bugetului final al UE pentru 2011 este luna noiembrie.
UE: Venituri mai mici pentru angajaţii din agricultură
Nivelul de angajare în agricultură în statele membre UE a scăzut cu 25% între 2000 şi 2009, ceea ce reprezintă echivalentul a 3,7 milioane de locuri de muncă, potrivit unui raport al Eurostat publicat la începutul acestei luni. De asemenea, media veniturilor angajaţilor din sectorul agricol din UE 27 a scăzut cu 11,6% între 2008 şi 2009, conform aceluiaşi document.
Reduceri ale veniturilor pe cap de muncitor au fost înregistrate în 21 de state membre UE, în timp ce în două state membre veniturile au rămas aproape identice, iar în patru state chiar au crescut. Astfel, lucrătorii din agricultură din Ungaria au suferit anul trecut cele mai mari reduceri ale veniturilor, primind cu 32% mai puţini bani decât în anul precedent, urmaţi de cei din Luxemburg (-25%), Irlanda (-24%),
Germania şi Italia (-21%), în timp ce lucrătorii agricoli din Malta au câştigat cu 8% mai mulţi bani decât în 2008, iar cei din Danemarca cu 4%.
Cifrele evidenţiază dificultăţile cu care s-au confruntat fermierii anul trecut, dar şi importanţa ajutoarelor directe acordate prin PAC pentru a menţine stabile veniturile exploataţiilor agricole, precum şi preţurile produselor agroalimentare, prin instrumentele de piaţă existente în prezent, a comentat Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.
UE-Mercosur: Noi negocieri comerciale cu statele Americii de Sud
Spania a anunţat că va relua luna aceasta negocierile formale privind comerţul între statele UE şi ţările Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguai şi Paraguai) şi a criticat opoziţia mai multor state membre, în frunte cu Franţa, care estimează că demersul Spaniei constituie ”un semnal negativ pentru agricultura europeană”.
Franţa, Austria, Irlanda, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Polonia şi Finlanda, cărora, potrivit unui diplomat european citat de presa franceză, li s-au alăturat şi România şi Cipru, critică acordarea de noi concesii agricole din partea UE statelor sud-americane, după ce acestea au beneficiat deja de o serie de facilităţi din partea Comisiei în urma negocierilor internaţionale pentru liberalizarea comerţului desfăşurate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) la Doha, Quatar, în iulie 2008, concesii ce au provocat deja ”pierderi majore în sectorul agricol al UE”.
UE este principala piaţă pentru exporturile agricole ale Mercosur. Importurile din statele sud-americane au reprezentat 19,8% din totalul importurilor agricole ale UE în 2009.
Adaptarea agriculturii la schimbările climatice
Circa 200 de milioane de euro vor fi alocate anual de CE pentru proiecte de cercetare care să contribuie la adaptarea agriculturii la schimbările climatice, potrivit comisarului european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, care a răspuns întrebării privind măsurile Comisiei pentru a-i ajuta pe agricultori să facă faţă schimbărilor climatice şi pentru a dezvolta inovaţia şi noile tehnologii pentru sectorul alimentar, adresată de europarlamentarul român Viorica Dăncilă.
Banii vor fi utilizaţi pentru finanţarea proiectelor legate de ”Integrarea opţiunilor de adaptare şi atenuare în scopul obţinerii unei producţii zootehnice sustenabile în condiţiile schimbărilor climatice”, „Utilizarea eficace a îngrăşămintelor în horticultura protejată”, precum şi „Utilizarea sustenabilă a irigaţiilor”, se arătă în scrisoarea comisarului european pentru cercetare.
”În viitor, tehnicile agricole vor trebui să se adapteze la efectele schimbărilor climatice. Va trebui să producem mai mult cu mai puţin. Va trebui să gestionăm împuţinarea resurselor naturale. Va trebui să facem faţă dezastrelor naturale.
Va trebui să mărim capacităţile de fixare a carbonului, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră. Va trebui şi să dăm consumatorilor produse din ce în ce mai sigure, mai sănătoase, mai diverse. Pentru aceasta, va trebui să ne adaptăm tehnicile de producţie. Va trebui să ne mobilizăm capacităţile de cercetare şi de dezvoltare ca să înfruntăm aceste probleme”, a declarat, recent, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.