Indiferenţa Ministerului îi instigă la proteste pe crescătorii de animale

Dacă la ovine/caprine, cererile pentru prima pe cap de animal pe 2010 s-au preluat deja, APIA efectuând în prezent controale în fermele solicitanţilor, pentru bovine acordarea plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) n-a îmbrăcat nici o formă legislativă. În ceea ce priveşte alocarea banilor, nici pentru unii, nici pentru alţii lucrurile nu sunt clare.

Nimic concret pentru bovine

După protestele organizate în data de 29 iunie 2010 la Cluj-Napoca de Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), urmate de două întrevederi ale reprezentanţilor Federaţiei cu Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, cu cel al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, dar şi cu premierul Emil Boc, cele două părţi n-au ajuns la nici un acord privind acordarea CNDP-ului pentru sectorul bovine în acest an.

„Cei doi miniştri şi premierul ne-au acuzat că s-au dat subvenţii la agricultură şi banii nu s-au întors la bugetul statului, însă nu este vina noastră că s-au dat aceste pomeni electorale...”, spune Mircea Ciurea, preşedinte al FCBR.

Crescătorii de bovine nu renunţă nici în ruptul capului la acordarea unui sprijin, măcar la nivelul celui de anul trecut, respectiv 571 lei/cap de animal, în condiţiile în care fermierii acceptă ca valoarea totală a acestui ajutor să se reducă de la 248 milioane euro, cât a fost notificat la Bruxelles pentru acest an, la jumătate, dar nu mai mult.

„Cerem ca cele o sută şi ceva milioane de euro să fie repartizate pe toate cele patru elemente care compun CNDP-ul, şi anume: cota de lapte, tineretul mascul la îngrăşat, vaca la abatorizare, la care să se adauge şi tineretul femel pentru reproducţie. Nu acceptăm altă variantă, pentru că şi aşa am făcut destule concesii, iar cu aceşti bani vrem să finanţăm şi alte activităţi pe care statul nu le mai subvenţionează: individualizarea, acţiunile sanitar-veterinare, COP-ul sau însămânţarea artificială”, ne-a explicat Ciurea.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii a propus o schemă nouă de sprijin pentru lapte şi carne. “La lapte este o formă decuplată de producţie şi are ca perioadă de referinţă livrările directe şi la procesare a deţinătorilor de cotă din anul 2008-2009, iar la carne este formă cuplată de producţie, pentru animalele livrate la sacrificare la abatoare autorizate”, ne-a precizat Daniela Giurcă, director general Direcţia politici agricole a MADR.

350 milioane lei pentru ovine şi bovine?

“Suma disponibilă în bugetul MADR pentru acordarea CNDP-ului la speciile ovine-caprine şi bovine aferentă anului 2010 este de aproximativ 350 milioane lei”, informează MADR, însă crescătorii de bovine spun că li s-a vorbit de o sumă mai mare. Potrivit lui Claudiu Frânc, vicepreşedinte al FCBR, suma disponibilă este de aproape 400 milioane lei, aproximativ 142 milioane la ovine şi în jur de 252 milioane la bovine, aceasta din urmă împărţindu-se astfel: 200 milioane pentru lapte şi 50 de milioane pentru carne.

La rândul lui, premierul Emil Boc le-a promis că “pentru vacă, în acest an o să se mai pună ceva bani”, printr-o rectificare bugetară. Cu totul, aceste fonduri sunt cu mult sub ceea ce au cerut crescătorii de animale. “Procentual, aceste 252 milioane lei reprezintă cam 20 la sută din ceea ce ar trebui să luăm anul acesta, iar dacă ne raportăm la anul trecut, 35 la sută. La ovine, cele 142 milioane lei reprezintă cam 45 la sută din ceea ce s-a plătit anul trecut”, spune Claudiu Frânc.

Crescătorii de ovine speră şi ei într-o rectificare bugetară, iar soluţia celor 350 milioane lei li se pare de neacceptat. „În discuţiile pe care le-am avut la Minister s-a propus o rectificare bugetară în urma căreia să primim 10 euro/cap de animal, soluţie convenabilă până când secretarul de stat Adrian Rădulescu ne-a spus că suma va coborî la 7-5 euro.

Înţelegem situaţia de criză, dar vrem să rămânem măcar la nivelul sprijinului de anul trecut. Din suma de 350 milioane lei, la ovine ar reveni cam 5,5 euro/animal, ceea ce este extrem de puţin” ne-a declarat Ionică Nechifor, vicepreşedinte al Federaţiei „Romovis”.

Cât dă statul şi cât ia înapoi?

Crescătorii de animale au analizat propunerile MADR, dar nu înţeleg de ce când majoritatea statelor europene acordă CNDP-ul decuplat de producţie, noi încercăm acum să-l cuplăm! “În toată Uniunea Europeană, plăţile directe complementare se fac decuplate de producţie, deoarece este un sistem foarte facil de accesat de către fermier. Noi îl avem decuplat şi îl cuplăm, deci mergem tocmai invers”, spune Claudiu Frânc.

În ceea ce priveşte sumele, oamenii şi-au făcut calculele şi au ajuns la concluzia că, şi dacă ar accepta propunerea MADR, fără a se opune fiscalizării, modalitatea prin care acesta a înţeles să atribuie banii le va permite să acceseze cel mult 40 la sută din cele 250 milioane lei, în condiţiile în care 15 la sută din totalul deţinătorilor de cotă au 3 vaci în bătătură şi 60 la sută, cinci capete.

Transformarea acestora în PFA ar presupune să returneze la stat sub formă de taxe şi impozite mai mult decât subvenţia. “Pentru a-l determina pe fermier să devină PFA, ar trebui i se acorde o sumă din care să îi rămână măcar 5 lei după ce plăteşte toate dările, ori din cei 180 euro pentru trei vaci, fermierul nu face faţă cu plata taxelor”, spune Claudiu Frânc.

În ceea ce priveşte sprijinul pentru carne, criteriile de acordare sunt şi mai puţin convenabile, cu atât mai mult cu cât o exploataţie care primeşte sprijin pentru lapte nu poate lua şi pentru carne, chiar dacă este mixtă sau animalele se sacrifică, spune Claudiu Frânc. În plus, potrivit acestuia, dacă schema de lapte ar putea s-o acceseze 40-50 la sută din potenţialii beneficiari, situaţia la carcasa de bovină este “groaznică”, deoarece abatoarele trebuie să fie autorizate.

“Majoritatea judeţelor au unul sau două astfel de abatoare, iar în altele nici nu există. Aşadar, transportul la câteva sute de km plus taxa pentru clasificarea carcasei şi alte cheltuieli te fac să renunţi. Apoi, în condiţiile în care anul trecut s-au sacrificat 160 mii de capete bovine, iar prima de 100 lei/carcasă a fost solicitată doar pentru trei mii de capete abatorizate, adică 0,02 la sută.

Şi atunci, din 50 milioane lei pe care îi pune din bugetul anului 2011, să-i dea în 2010 pe acest criteriu, câţi bani o să accesez eu, ca fermier? 0,02 la sută?! Şi cu restul banilor ce se întâmplă?” se întreabă contrariat Claudiu Frânc.

FCBR reia negocierile şi se pregăteşte de proteste

În aceste condiţii, crescătorii de bovine au solicitat o nouă întrevedere cu premierul Emil Boc, până la mijlocul acestei luni, pentru a debloca situaţia, altfel fermierii vor ieşi în stradă. “În situaţia în care vom găsi o formulă în care să putem accesa întreaga sumă pusă la dispoziţie de Minister, respectiv cei 250 milioane lei, plus promisiunea premierului, care să ne ducă la cel puţin 450 milioane lei, pe care să-i dăm o parte prin schema pe lapte, iar pentru restul să găsim o variantă, precum prima pe exploataţie în funcţie de UVM existentă sau orice altă formă pe care o vom discuta şi vom reuşi s-o punem în legislaţie, suntem de acord să semnăm documentele şi să ne punem la treabă. Dacă nu, ne găsiţi înapoi în stradă”, spune cu hotărâre Claudiu Frânc.

Crescătorii de ovine se organizează

Lucrurile nu stau mai bine nici pentru sectorul ovine/caprine, deoarece nici în acest caz nu se ştie cât, când şi dacă se vor acorda banii, ca să nu mai vorbim de alte probleme precum crotalierea, închirierea pajiştilor etc.

La sfârşitul primei săptâmâni a lunii iulie, câte o delegaţie a asociaţiilor judeţene din întreaga ţară a participat la întâlnirea oierilor de la Sibiu, organizată de Federaţia „Romovis” cu scopul de a se consulta cu crescătorii asupra problemelor din sector şi pentru a le clarifica la următoarea întâlnire a reprezentanţilor Federaţiei cu oficialii de la Agricultură şi cu şeful Guvernului.

„Dorim ca fiecare preşedinte de asociaţie să ne comunice problemele din teritoriu, cărora să le găsim soluţii, pe care să le discutăm mai departe. De asemenea, îi consultăm pe aceştia în ceea ce priveşte propunerile noastre pentru identificarea animalelor, acordarea primei pe cap de animal şi modul de accesare a banilor.

Mai mult, dorim să ne punem de acord asupra Legii Camerelor Agricole, întrucât urmărim ca în fiecare structură zonală şi judeţeană să avem cel puţin un reprezentant al Federaţiei. De aceea trebuie să ne organizăm, să pregătim candidaţi care să fie aleşi prin vot de către organizaţiile profesionale şi care să ne reprezinte”, ne-a declarat Ionică Nechifor.

Pentru identificare/crotaliere, Federaţia propune ca aceasta să se facă în continuare de către medicii veterinari concesionari cu fonduri de la buget, iar din 2011, serviciul să fie preluat de către asociaţii pe cheltuiala proprie. „Dacă tot ne-o cedează, ne vom procura noi crotaliile la preţ acceptabil, poate chiar jumătate din cel plătit de stat, şi să prestăm şi noi un serviciu gratuit fermierilor în contul cotizaţiei pe care o plătesc asociaţiei”, a explicat Ionică Nechifor.

Negocieri şi proteste, umăr la umăr

La următoarele negocieri ale crescătorilor de animale cu reprezentanţii Guvernului, pe tema ajutoarelor de stat în 2010, oierii şi crescătorii de taurine îşi vor apăra drepturile împreună, iar în cazul în care oficialii nu vor înţelege nevoile de finanţare ale acestor sectoare şi nu vor găsi soluţiile concrete pentru a revigora zootehnia românească, Federaţiile crescătorilor de ovine şi a celor de bovine vor trece la ample forme de protest în toată ţara, programate să înceapă în a doua parte a lunii iulie.

ROMÂNIA A RETURNAT LA UE UN MILION DE EURO

Suntem singura ţară care am dat un milion de euro înapoi, la bugetul european, pentru că n-au fost în stare să emită actul normativ, ca să putem stabili numărul de exploataţii eligibile şi apoi să împărţim banii. Angajaţii APIA au lucrat peste 30 de ore continuu ca să reuşească să facă plăţi. Ne întrebăm ce se va întâmpla cu cele 22 milioane euro de la UE pentru zonele defavorizate, care trebuie plătite până în decembrie 2010”, spune Claudiu Frânc.