România deţine 74 de ferme cu o suprafaţă de 508.412 hectare de terenuri agricole şi încasări anuale din subvenţii agricole de aproape 22 de milioane de euro, ferme care vor intra din 2014 sub incidenţa plafonării la 300.000 de euro pe an a acestor subvenţii acordate marilor exploataţii, conform propunerii Comisiei Europene (CE) privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020, potrivit unui studiu realizat de Centrul Român de Politici Economice - CEROPE.
„Sub incidenţa plafonării radicale definite în propunerea CE, respectiv cei care depăşesc plafonul de 300.000 de euro, vom avea un număr de 74 de ferme cu o suprafaţă totală administrată de 508.412 hectare, respectiv 5,23% din suprafaţa eligibilă la plăţi de 9,73 milioane hectare. De la aceste unităţi, în urma eventualei plafonări, se vor transfera de la Pilonul I la Pilonul II aproximativ 21,62 milioane de euro, sumă aferentă subvenţionării a aproximativ 241.052 hectare”, se menţionează în studiul privind prioritizarea politicilor Uniunii Europene în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar.
Potrivit studiului, trei firme româneşti încasează anual din subvenţii agricole peste două milioane de euro, iar alte şapte încasează între 1,2 şi 2 milioane de euro pe an. „Sub rezerva confirmării de către autorităţi a acestor investiţii, se poate afirma că plafonarea la numai 300.000 de euro a subvenţiilor pentru marile exploataţii va diminua drastic capacitatea de investire a mediului privat, într-un context în care nici statul nu are fonduri suficiente pentru acestea. Micii producători, presupuşi beneficiari ai procesului de redistribuire, nu vor avea niciodată capacitatea de a investi pe scară mare în infrastructura agricolă”, se arată în studiul CEROPE.
Autorii studiului afirmă că atunci când se face propunerea plafonării la 300.000 euro a subvenţiilor pentru marile exploataţii, se face implicit presupunerea că acestea sunt suficient de bogate nu numai pentru reluarea ciclului agricol, ci şi pentru investiţii de milioane de euro în infrastructura agricolă.
Studiul „Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar” a fost realizat de Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, Lucian Anghel, preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti şi Gabriel Biriş, partener fondator al casei de avocatură Biriş Goran.
sursa: Agerpres