SUBVENȚII APIA ȘI PLĂȚI COMPENSATORII! PROGRAMUL PNL pentru AGRICULTURĂ!

VII. Agricultura și dezvoltarea rurală

Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea generațiilor tinere de fermieri, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească, industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă.

Principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă politica agricolă comună prin cei doi piloniai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Sunt esențiale perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase. Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc.

Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2 FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că în următorul exercițiu financiar sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură. În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și ale fermierilor din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii
în România, în anul 2019, subvenția medie era de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene era de 266 euro/ha.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă, ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată.

Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1.Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare.
2.Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene.
3.Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane.
4.Susținerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare și a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar în scopul încurajării consumului de produse românești în  România
5.Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri
6.Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.
7.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului național strategic  prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021-2027.

Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:

Susţinerea fermelor de familie, pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, pentru care este necesară o mai bună direcţionare a sprijinului precum şi o alocare suficientă în vederea susţinerii unui număr cât mai mare de beneficiari;
Finanțarea proiectelor integrate “De la fermă la consumator” pentru a susține valoarea adăugată a producției primare;
Investiții în dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare care să conducă la echilibrarea balanței comerciale;
Sprijinirea sectorului zootehnic având în vedere scăderea efectivelor de animale coroborată cu creșterea importurilor de carne;
Susținerea formelor asociative cu rol economic în vederea întăririi poziției acestora pe piață având în vedere numărul foarte mare de producători care deţin exploataţii sub 50 ha, reprezentând 91% din totalul beneficiarilor înregistraţi la APIA (900 mii beneficiari FEGA);

Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:

Promovarea măsurilor pentru creșterea suprafeței de agricultură ecologică;
Respectarea unor conditionalităţi superioare de către fermierii care primesc subvenţii din perspectiva bunelor practice agricole şi de mediu.
Plăţi compensatorii pentru aplicarea de către fermieri a unor măsuri care contribuie la obiectivele de mediu şi climă;
Sprijin financiar pentru investiţii în sectorul agricol şi al procesării care pot contribui la sprijinirea inovației și competitivității în producția de alimente și biomasă, îmbunătățirea practicilor agricole sustenabile, promovarea economiei circulare, dezvoltarea lanţului de aprovizionare;
Susţinerea unor masuri de împădurire a terenurilor agricole, înființarea şi regenerarea sistemelor agro-forestiere şi alte investiții non-productive care beneficiază de un sprijin de 100% din valoarea investiţiilor.

8. Modificarea PNDR 2014-2020 și lansarea de noi măsuri:

Măsura 13 Plăți pentru zone cu constrângeri naturale a fost lăsată fără a avea bugetarea corespunzătoare și astfel fermierii care  depun cereri pentru anul de cerere 2020 nu mai puteau beneficia de finanțare pe această măsură. Guvernul PNL a inițiat din luna noiembrie discuții cu CE pentru reîntregirea sumelor necesare continuării măsurii pentru anul de cerere 2020 la aceeași  intensitate de sprijin, suplimentare cu suma de 223 mil. euro;
Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” - 12 milioane euro - se vor sprijini investiții în abatoarele de capacitate mică care să deservească zona montană, zonă în care există disponibilitate a materiei prime și în care unitățile de sacrificare a animalelor și prelucrarea cărnii lipsesc sau sunt amplasate la distanțe foarte mari.
Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” va fi lansată la sfârșitul lunii aprilie 2020, cu o alocare de circa 42,68 milioane euro și de care vor beneficia atât tinerii din România cât și tinerii români care muncesc în diaspora și se vor stabili pentru prima dată ca șefi de exploatații în România.

PNL va continua sprijinirea instalării tinerilor fermieri nu doar prin măsurile specifice de finanțare din PNDR dar și prin alocarea din terenul administrat de către stat prin ADS de maxim 50 ha pentru tinerii care înființează o fermă pentru prima dată.

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice componenta irigații  - 43,22 milioane euro;
Submăsura 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” se estimează a filansată în luna iulie 2020, cu o alocare de circa 2 milioane euro.
Submăsura 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” cu o alocare de circa 4,07 milioane euro.
Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” alocarea disponibilă fiind de circa 1,98 milioane euro.

9. Măsuri privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural/susținerea fermelor de familie:

Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural - 28 februarie 2020;

Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare - 30 aprilie 2020;

Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract - 30 iunie 2020.

10. Negocieri privind reforma PAC și Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027)

Bugetul Politicii Agricole Comune post 2020 pentru România este de cca. 20,5 mld. Euro (din care 6,7 mld Euro pentru dezvoltare rurală, 363 mil Euro pentru măsurile de sprijinirea a pieței, respectiv 13,5 mld Euro pentru plăți directe). România îşi manifestă susținerea fermă pentru menținerea unui nivel adecvat al alocărilor pentru această politică, cel puțin la nivelul actualului cadru de programare, precum și a unor reguli de implementare flexibile adaptabile nevoilor specifice fiecărui stat membru.