STRĂINII CU TERENURI în ROMÂNIA LE VÂND ALTOR STRĂINI! CÂT PĂMÂNT ROMÂNESC MAI APARȚINE ROMÂNILOR?

Liderul PSD a declarat că românii, tinerii români, vor fi ajutați să cumpere terenuri agricole și că nu este firesc ca străinii să fie proprietari pe terenurile noastre. 

Nu avem nimic cu străinii, dar până la urmă vorbim de pământul acestei țări și cred că primii care trebuie să aibă prioritate trebuie să fie românii. Vom intra cu un proiect de lege foarte repede, în Parlament, prin care să ajutăm în primul rând românii să cumpere terenuri, să ajutăm tinerii români să cumpere terenuri, pentru că ceea ce se întâmplă acum nu e în regulă, a declarat Dragnea.

Anunțul șefului PSD a stârnit o furtună de comentarii și mesaje. Fermierii, și nu numai, se întreabă dacă a mai rămas palmă de pământ de vândut și cât din pământul României este deținut, în acest moment, de cetățeni străini.

AGROINFO a publicat, de-a lungul timpului, o serie întreagă de informații și date despre vânzarea terenurilor agricole din România, obținute din diferite surse oficiale, inclusiv studii și analize comandate de Comisia Europeană.

Baza de date Land Matrix, o inițiativă de monitorizare a terenurilor a Coaliției internaționale pentru terenuri (ILC), un consorțiu internațional care tratează chestiuni legate de guvernanța funciară, a înregistrat în UE că România a făcut printre cele mai multe tranzacții funciare până-n martie 2015. 

CINE NE-A CUMPĂRAT PĂMÂNTUL?

Danemarca – 18.515 ha cumpărate pentru culturi agricole
Danemarca – 8.000 ha tot pentru agricultură, dar nu a specificat ce cultivă pe aceste terenuri
Danemarca – 7.261 ha de pădure
Portugalia – 25.244 ha pentru biocombustibili și culturi agricole
Austria – 21.000 ha pentru agricultură dar și pentru activități non agricole
Italia – 16.850 ha pentru agricultură
Finlanda – 12.000 ha pentru lemn
Luxemburg – 10.060 ha pentru agricultură
Franța – 8.508 ha pentru agricultură, nu a specificat ce cultivă
Olanda – 4.821 ha pentru agricultură
Germania – 4.700 ha pentru agricultură

ATENȚIE! În România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE. Cea mai mare parte a terenului cultivat se află în proprietatea unor întreprinderi străine. În România, numărul tranzacțiilor cu terenuri și suprafața vândută au crescut de peste trei ori între 2005 și 2009. (Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE, 2015, Comisia pentru agricultură din Parlamentul European)

Aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii, declara anul trecut, în iunie, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu. La ora aceasta, poate puţini dintre dumneavoastră ştiţi, şi când am auzit am rămas pur şi simplu şocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiţii, care nu fac altceva decât speculaţii financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiţii în comercializarea de terenuri! Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiţii, imobiliare de altă factură, nu terenuri, a spus Adrian Rădulescu.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence - Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA) prezentat anul trecut, în iunie, de Mădălina Neacşu, preşedintele fondator al acestei organizaţii, românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.

Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor: italieni - 23,4%, nemţi - 15,5%, arabi - 10%, unguri - 8,2%, spanioli - 6,2%, austrieci - 6,1%, danezi - 4,5%, olandezi, greci, turci, precum şi a multinaţionalelor precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

Vânzarea terenurilor agricole unor investitori sau corporații străine este dezastruoasă pentru fermierii noștri și nu numai.

Acapararea de terenuri agricole, combinată cu costurile de capital ridicate ale agriculturii UE duc la ieșirea de pe piață a micilor fermieri și la blocarea accesului tinerilor și viitorilor fermieri.  Acapararea de terenuri duce la înlocuirea modelului european al agriculturii familiale cu mari întreprinderi agricole europene de tip corporatist, cu efecte negative asupra suveranității alimentare europene și a tradițiilor alimentare locale, precum și, posibil, pe termen lung, asupra securității alimentare europene.

Tranzacțiile cu terenuri pe scară largă, prin pierderea controlului asupra acestora, privatizarea resurselor naturale și/sau pierderea acestora au contribuit, în mod activ, la deteriorarea continuă a vitalității socioeconomice a sectorului rural.

Acapararea de terenuri duce la degradarea solului și a mediului prin înlocuirea unui model de agricultură familială diversificată, bazată pe practici agricole sănătoase, cu cel al unui sistem agricol industrial, care depinde în mare măsură de producția de monoculturi și de utilizarea intensă a produselor agrochimice. (Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE, 2015, Comisia pentru agricultură din Parlamentul European).

IMPORTANT! Am ales să publicăm, din nou, datele furnizate de două surse oficiale și considerate serioase. Neoficial, s-ar putea ca procentul deținut de străini din pământul nostru să fie mult mai mare.