Sf. Ioan Botezătorul - tradiții și obiceiuri. Ce trebuie să faci pe 7 ianuarie să fii ferit de boli tot anul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, pe nume Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Sf. Ioan Botezătorul a venit pe lume cu trei luni înainte să se nască Mântuitorul Iisus Hristos. Îngerul Gavriil lui Zaharia prevestea nașterea Sfântului Ioan, în timpul unei slujbe la templu. Din cauză că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului săi. Potrivit Sfintei Scripturi, Sfântul Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlnește cu Fecioara Maria atunci când aceasta îl purta în pântece pe Domnul. Deși a săltat în pântece, Ioan afirma că nu-L știa pe Domnul” (Ioan 1, 31). Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe vremea când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut în Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!".

Sfântul Ioan Botezătorul , cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: „Nu sunt vrednic, că plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălțămintei (În 1, 27). (...) Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii.” După botezul Domnului în Iordan el a spus: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și a rămas peste El. Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească. Pare nefiresc că un om să dorească să se micșoreze, cu scopul că aproapele sau să sporească. Firesc îi este omului căzut din har, să dorească a crește și a se îmbogăți pe seama și în dauna celorlalți. Semenii trebuie să existe pentru un om căzut în păcat, doar să-l admire și să-i slujească”.

Potrivit Evangheliei, Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorulio ca răsplată. Cele mai importante tradiții și obiceiuri de Sf. Ioan Botezătorul Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.

De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi. Conform tradiției, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul. Soborul Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment.

Adunarea (soborul) credincioşilor sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia: „Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 32-34). Iordănitul femeilor Iordănitul femeilor este un alt obicei.

În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce mâncau, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.