Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

Săracii bogaţi ai României latifundiare

Publicat: 03 martie 2015 - 10:22
6 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

"Dă-le Doamne sănătate marilor fermieri, latifundiarii noştri cei de toate zilele, care au făcut şi anul acesta recolte mari (...) Că, dacă era după ceilalţi 99% care iau subvenţii de la APIA pe 4 milioane de hectare, nu aveam porumb nici pentru o mămăligă de fiecare român, pe zi"... 

Aşa îşi începe Maestrul George Ostroveanu editorialul pe care-l semnează în nr. 48 al revistei "Profitul agricol" din 17 decembrie 2014. Nici nu ştiu ce e mai odios... paralelismul dintre latifundiarii care asigură "pâinea noastră cea de toate zilele" şi rugăciunea "Tatăl nostru" sau umilirea celor 99% de fermieri ai ţării care n-au nici de-o mămăligă pe zi de fiecare român!

Desigur, prin cifre eronate, Maestrul minimizează şi mai mult rolul păturii de mijloc din agricultură şi pune semn de egalitate între latifundiari şi marii fermieri ai României agrare. Or, latifundiarii notabili ai patriei deţin împreună în jur de 3% din suprafaţa agricolă arabilă a ţării, nicidecum jumătate.
Este binecunoscut ataşamentul Maestrului G. Ostroveanu faţă de "valorile" latifundiarilor, pe care le promovează în revista pe care o conduce şi din virtuţile cărora şi-a făcut instrument de marketing. Desigur, e mult mai uşor să câştigi aurul latifundiarilor (vezi Cooperativa Muntenia, jocul piramidal pe care G. Ostroveanu şi A. Rădulescu l-au creat şi din care au ieşit câştigători, în timp ce "99%" dintre fermierii care au muşcat din această păcăleală spoită plâng şi acum) decât să scrii pentru cei mulţi, dinspre care mulţumirea pecuniară vine mai greu...

O fi bine cu latifundiarii pe post de pâine zilnică, Maestre, dar oare cât ne costă pâinea făcută de latifundiari? S-a tras doar puţin vălul în perioada asta şi au început să curgă milioanele de euro din pâinea neagră! Vă recomand spre lectură un articolul interesant, publicat pe ziarpiatraneamt.ro: "TCE 3 BRAZI - Cel mai profitabil faliment". După ce, anul trecut, societatea a solicitat în instanţă falimentul, au ieşit la iveală datorii de peste 63 de milioane de euro, şi astea raportate în anul 2012. Până în 2014 s-au mai adunat bani la datoria celei mai mari latifundii din ţară...
Dar cât de scumpă o fi pâinea celorlalţi latifundiari din grupul select "1%"? Ne gândim la Adrian Porumboiu şi Comcereal-ul pe care-l administrează, Ioan Niculae de la Interagro, la libanezii de la Agro Chirnogi care se "bucură" şi ei de atenţia DNA. Şi alţii. Oare eforturile prea mari de "albire" a pâinii să fi dat pe dinafară? Sau poate oamenii latifundiarilor - cei mai tari din Ministerul agriculturii - au început şi ei să bată în retragere?
Valeriu Bulgaru scrie în "Reforma agrară din 1921" că Petre Carp, şeful Partidului Conservator şi un mare latifundiar, declara cinic, la un an după ce conservatorii au înăbuşit Marea Răscoală de la 1907 într-o baie de sânge, că "adevăratul părinte al ţăranului este proprietarul". La peste o sută de ani de la Răscoală, întâmplător sau nu, ministrul agriculturii este şeful Partidului Conservator, promovat şi el de un latifundiar, avându-l alături pe Daniel Botănoiu - creaţia personală (declarată!) a lui G. Ostroveanu.

În acest fel, societatea agricolă românească, aflată încă în curs de dezvoltare, prinde aspecte de Lumea a Treia, pe tiparul statelor africane şi sud-americane, cu latifundiari foarte puternici, susţinuţi de stat (în speţă, de Ministerul agriculturii) şi clasa mare şi medie a fermierilor practic fără putere - financiară şi mai ales decizională. Această dezvoltare anacronică a sistemului agricol de la noi este surprinsă de Traian Vedinaş în lucrarea "Introducere în sociologia rurală”: "Despre tiparul dezvoltării Lumii a Treia s-a afirmat că este unul al proastei dezvoltări, ce se caracterizează în special prin risipirea muncii şi risipirea resurselor, iar beneficiarii dezvoltării sunt distribuiţi într-o fracţiune foarte modestă a populaţiei".

Majoritatea latifundiarilor momentului sunt pe tapet cu tot felul de probleme, economice şi juridice, iar în joc sunt foarte mulţi bani. Deposedaţi chiar şi de banala mămăligă pe care, în viziunea "Profitului agricol", cei 99% dintre agricultorii ţării nu şi-o permit, primim la schimb pâinea "neagră" şi foarte scumpă a "latifundiarilor noştri cei de toate zilele". Care, invocând falimentul, ne lasă cu o căruţă de datorii...
Maestre G. Ostroveanu, am scris şi noi despre latifundiarii ţării. Despre tehnologiile agricole moderne, despre producţii, despre un potenţial valorificat în sensul bun al cuvântului. Dar n-am făcut din asta un deziderat. Nu ne-am delimitat de cei mulţi care duc în spate agricultura, ci am susţinut de la bun început ferma de familie - indiferent de mărimea ei. Şi nu i-am aruncat în derizoriu pe cei care nu au încă puterea financiară să fie demni de nasul unora ca d-voastră!

Vizualizat: 3485 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
6.
fanel
|
03. 12, 2015. Thursday 00:16

scri genial bre. zau, sa scri ami des ca nu scri rau. i-mi place!

5.
anonimul
|
03. 06, 2015. Friday 20:34

sunt multe fracturi de logica in textul asta :) asta nu inseamna ca nu spuneti niste adevaruri colosale, minunat scrise, transpuse fara partinire, cu o eleganta simtire a condeiului. Ar trebui sa scrieti mai des. Am rade si noi mai mult.

4.
zenga
|
03. 04, 2015. Wednesday 15:17

Felicitari domnule Radis pentru credinta de a spune lucrurilor pe nume. Aceasta este realitatea agriculturi romanesti!

3.
GH BUNESCU
|
03. 04, 2015. Wednesday 13:35

Daca este vorba si de Adrian Radulescu fost consilier prezidential sunt curios
cind v-a fii chemat la DNA cu dosarul Nana pentru ca dinsul umbla prin zona Lehliu-Gara sa cumpere pamint pentru diferiti afaceristi..!!!!!!i (asa argumenta el )
Cu privire la marii latifundiari ai tarii ,sunt aceia care lucreaza domeniile statului cu redevente mizerabile si acelea neachitate
sa lucreze cu arenda de 1000-1200 kg/ha si sa vedem rezultatele
in rest recolte bogate si preturi frumoase pentru toti agricultorii

2.
Toncea Ion
|
03. 04, 2015. Wednesday 11:05

Stimate Domn Dănuț RADIȘ,
Felicitări pentru articol.
Din informațiile noastre reiese că, ”mila” marilor latifundiari este nesemnificativă, chiar batjocoritoare, dacă am în vedere că aceștia au ajuns latifundiari și foarte bogați pe seama subvenției care o încasează pentru terenurilor arendate de la micii producători (țărani), subvenție care, în majoritatea cazurilor, acoperă costurile arendei, la care se adaugă sprijinul acordat din bugetul statului (inclusiv din impozitul pe teren pe care îl plătesc micii gospodari) prin programele de retehnologizare, care le-au permis să se doteze cu mașini și tractoare performante.
Dacă acest sprijin pentru dotarea cu mașini și tractoare agricole s-ar fi acordat sau s-ar acorda și micii gospodării țărănești (fermei familiale), care are acest drept ca despăgubire pentru utilajele și animalele de muncă cu care a intrat în CAP, mulți dintre proprietarii de teren puteau sau pot să nu mai fie la mila marilor latifundiari.
Pe de altă parte, gospodarii agricoli care încă își muncesc propriile terenuri, nu au nevoie de mila nimănui, pentru că produc hrană (nu numai mămăligă) mai mult decât nevoile familiei și ale rudelor apropiate, iar această hrană este de cea mai bună calitate și valorează mult mai mult decât subvenția pe care o primesc de la APIA.

1.
Isaia
|
03. 04, 2015. Wednesday 08:25

Frumos articol - pertinent, de bun simt; arata o buna cunoastere in domeniu. Felicitari pentru modul elegant de a critica!

Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   

Video

Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA

Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA

Fost secretar general în MADR, Sorin Chelmu, considera ca românii nu ar mai trebui sa se laude cu productiile record, pentru ca interesul nostru ar fi sa vindem marfa procesata, nu materie prima...

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În 'pole position' cu BASF Învatamântul profesional dual, experimentat la Miroslava Tractorul Kubota M5091, o premiera la INDAGRA

Bancul zilei

Trei amici

Trei amici
Trei amici, evident români, erau într-o barcă şi dădeau la peşte când deodată un înger vindecător apare lânga ei. Detalii