NU VINDEȚI PĂMÂNTUL. Sărăcia e mult mai mare în zonele unde sunt investitori străini, spune o analiză făcută de AGRO INTELLIGENCE Sistemul de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), un grup de analiză agro-strategic. Studiul atinge mai multe puncte sensibile: România ar trebui să mizeze pe fermele de familie, să sprijine fermierii tineri ca să știm ce mâncăm și unde a fost produsă hrana noastră.
De ce pragul de sărăcie este mult mai ridicat în zonele unde există ferme mari, investitori străini? Noi ne așteptăm să avem acolo mai multe locuri de muncă și acei oameni din mediul rural într-adevăr să trăiască mai bine. Nicidecum! Să știți că statisticile arată că există grad de sărăcie mai ridicat unde există investitori străini. De ce? Pentru că avem o competiție neloială, unde nu dăm posibilitatea acestor fermieri simpli să poată investi pentru că și-au arendat terenurile și iată că ei nu pot deveni competitivi, spune Mădălina Neacșu, președintele fondator AGRO INTELLIGENCE SISA.
Înstrăinarea masivă a pământului românesc atrage după sine dispariția fermelor de familie și insecuritatea alimentară.
Dacă nu avem tineri fermieri pregătiți, nu avem, din păcate, controlul asupra securității alimentare. Pentru că, neștiind cum să obținem o hrană sănătoasă și sigură, iată că nu putem să aducem plusvaloare și în celelalte sectoare. Scenariul cel mai probabil este riscul unei insecurități alimentare care se va produce pe fondul sărăciei și acest lucru să știți că nu-l spun eu, îl spun statisticile.
Dacă plecăm de la ideea lipsei unui capital și al unui sistem de creditare, și aici vreau să fac o paranteză. Creditarea, de fapt, cine ar trebui să ne-o dea? În momentul de față, o doamnă spunea că supraviețuiește datorită acelor firme de inputuri. Aceste firme o țin în viață pentru că-i oferă inputuri pe datorie, pentru o anumtă perioadă. Și dacă nu ar fi existat acele firme, în momentul de față, ea ar fi dat faliment. Ok, dar oare este bine să depindem doar de un singur furnizor? Oare nu ar trebui să ne unim forțele și mediul privat să propună împreună cu băncile soluții alternative în care să devenim independenți tocmai ca să nu creăm acel monopol de care ne lovim de fiecare dată? adaugă Mădălina Neacșu.
Securitatea alimentară implică automat și o discuție despre avalanșa de importuri de alimente care inundă piața românească.
Nu mai vorbim de efectul importurilor asupra pieței noastre agro-alimentare unde acel produs competitiv modificat genetic intră în competiție neloială cu producția noastră, spune Neacșu.
SISA AGRO INTELLIGENCE susține într-un studiu publicat în 2015 că 70% din pământul românesc ar aparține deja unor cetățeni străini sau fonduri străine de investiții.