RAPORT OFICIAL IUNIE 2019: STRUCTURA FERMELOR DIN ROMÂNIA!

La capitolul suprafață agricolă utilizată, potrivit Raportului Eurostat iunie 2019, Comisia Europeană, în România, în 2010 aveam 3.593.830 de gospodării țărănești, nu se pot numi ferme, care utilizau o suprafața agricolă de maxim 5 hectare, iar în 2016, numărul acestora a scăzut la 3.140.770, un procent de 91,8%.

Numărul fermelor mici care utilizează o suprafață agricolă între 5 hectare și 10 hectare a crescut de la 182.440, câte erau în 2010, la 194.200 în 2016. La fel s-a întâmplat și cu fermele care utilizează o suprafață agricolă de la 10 hectare până la 20 de hectare, în 2010 erau 43.610, iar în 2016 numărul lor a crescut la 50.120 și cu fermele care au o suprafață agricolă între 20 de hectare și 30 de hectare, numărul lor a crescut de la 9.730 în 2010 la 10.990 în 2016. În schimb, a scăzut numărul fermelor care au o suprafață agricolă între 30 de hectare și 50 de hectare, de la 8.210 în 2010 la 7.530 în 2016 și al celor cu o suprafață agricolă utilizată de la 50 de hectare la 100 de hectare, de la 7.480 în 2010 la 6.010 în 2016. O scădere s-a înregistrat și la fermele care au peste 100 de hectare de teren agricol, de la 13.730, câte erau în 2010, la 12.310 în 2016.

Din punct de vedere economic, standard output SO (media monetară a producției agricole la prețul fermei, în euro pe hectar sau pe cap de animal) până-n 4.000 de euro, în 2010, erau 3.418.930 de gospodării țărănești, iar în 2016, numărul lor a scăzut la 2.895.780;  peste 8.000 de euro SO, în 2010, în țara noastră erau 313.000 de ferme, iar în 2016, numărul lor a crescut la 340.280; peste 15.000 de euro SO erau 78.460 de ferme, în 2010, și în 2016 a crescut numărul lor la 114.160.

Vestea bună este că a crescut numărul fermelor care au un standard output (SO) mai mare de 25.000 de euro, de la 22.240, câte erau în 2010, la 35.630 în 2016, și a celor cu un SO mai mare de 50.000 de euro, de la 13.370, în 2010, la 19.490, în 2016. 

Când vine vorba de fermele mari, numărul celor care au peste 100.000 de euro SO, a crescut de la 6.450, în 2010, la 7.730, în 2016, al celor care au peste  250.000 de euro SO, de la 4.120, câte erau în 2010, la 5.180 în 2016, iar numărul fermelor care au peste 500.000 de euro SO, de la 1.450, câte erau în 2010, la 2.180, în 2016. A crescut și numărul exploatațiilor agricole care au 500.000 de euro SO sau peste această sumă, de la 1.010 în 2010 la 1.610 în 2016.

La numărul de capete de animale deținute, potrivit datelor Eurostat, în țara noastră, în 2016, 2.430.100 de gospodării țărănești dețineau până-n 5 capete de animale; 75.380 de ferme dețineau între 5 și 10 capete de animale; 19.490 de ferme aveau între 10 și 15 capete de animale; 11.020 de ferme, între 15 și 20 de capete de animale; 18.790 de ferme figurau cu minim 20 de capete de animale până la 50 de capete de animale; 3940 de ferme, între 50 și 100 de capete de animale; 1.240 de ferme dețineau între 100 de capete de animale și 500 de capete și, în sfârșit, peste 500 de capete de animale dețineau 270 de ferme.

Structura exploatațiilor agricole din România, expusă în Raportul Eurostat, nu se referă doar la fermierii care solicită subvenții, îi include și pe țăranii care dețin suprafețe mici de teren agricol pentru care nu solicită plăți directe. Cât privește vârsta celor care muncesc o bucată de pământ, Eurostat susține că în România, în agricultură, cu vârsta de până la 35 de ani, în 2016, erau 105.590 de agricultori, cu vârste între 35 de ani și 44 ani erau 399.850; cu vârste între 45 de ani și 54 de ani, 632.780; între 55 de ani și 64 de ani, 765.450, iar peste 64 de ani, numărul celor care munceau pământul, țărani dar și fermieri care cer subvenții, era de 1.515.570.

În 2010, suprafața agricolă utilizată a României era de 13.306.000 hectare, iar în 2016 suprafața agricolă utilizată a scăzut la 12.503.000 hectare. Media pe fermă/gospodărie țărănească era în 2016 de 3,7 hectare.