Consumatorul român s-a cam săturat de fasole și usturoi din China, salată verde din Bulgaria, spanac din Italia, etc. În spatele tarabelor din piețe nu mai găsești urmă de fermier român. Munții de legume sunt aduși de intermediari te miri de pe unde și sunt puse băbuțe să-i vândă ca să creadă cumpărătorul că bunicile au cultivat legumele în grădina lor.
Producătorul român ar trebui să fie protejat de un cod de practici corecte pentru lanțul alimentar, așa cum există în Marea Britanie. În fiecare magazin din Marea Britanie ar fi afișat următorul text din acest cod: la supermarket ne interesează ca produsele să fie excelente pentru consumator și magazinul să asigure agricultorilor un loc unde să-și vândă produsele lor.
Noi, fermierii români, nu suntem prezenți în supermarket la potențialul și capacitatea la care dezvoltăm producția. Nici mie nu mi-au luat supermarketurile întreaga producție de legume pentru că au un grafic. Le-am solicitat de mai multe ori să-mi dea un necesar pe întreg anul și noi să spunem dacă suntem capabili să-l asigurăm. Au evitat acest lucru pentru că sunt jocuri cu comisioanele din import, export, intracomunitar, a declarat Gheorghe Vlad, președintele interimar al Confederației Asociațiilor Țărănești din România (CATAR), pentru Viața Satului, TVR1.
Sunt unele voci care se erijează în analiști economici sau și mai rău, politici, care țipă isteric că noua lege 321, care obligă supermarketurile să comercializeze peste 50% marfa producătorilor locali, ar fi fost croită împotriva marilor lanțuri de magazine care împânzesc România. Cu siguranță, retailerilor nu le convine eliminarea taxei de raft sau o impozitare corectă.
Ca să nu fim acuzați de discriminare, am scos sintagma produs românesc sau produs tradițional românesc din formulările noii legi. Peste tot pe unde a fost invitat, la televizune, radio, etc, președintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, s-a ferit să spună produs românesc. Am înlocuit produsul românesc cu sintagma lanț scurt de aprovizionare.
Sunt supermarketuri în Oradea, de exemplu, că e oraș pe graniță, la o distanță de 20 de km de primul sat din Ungaria. Dacă e să luăm pe așa lucrurile, pe lanțul scurt de aprovizionare, respectivul magazin poate să cumpere lapte, carne, ouă, legume, etc. și de la fermierii maghiari. Produsele sunt achiziționate din zonă, de la producătorii din zonă. Poate nu ar fi rău ca legea să fie clară din acest punct de vedere.
Susținem această lege, este foarte important să încurajăm prezența produselor românești în magazine. Acum, sigur, că e 51- 52 -50 - 49%, e o chestiune de nuanță. Foarte important este să încurajăm producătorii noștri să se regăsească cât mai mult în hipermarketuri. Este important ca acest act legislativ să nu creeze tensiuni, ci să reglementeze lucrurile în sistem, iar consumatorul și producătorul să nu fie afectați, declară ministrul agriculturii, Achim Irimescu.
Legea a trecut de Comisia de agricultură din Camera Deputaților și urmează să fie dezbătută în plen după sărbătorile pascale. Ce ar fi trebuit să stabilească clar și să bată-n cuie, norme de aplicare și procentul de produs românesc, nu produs adus pe lanțul scurt, produs românesc care să fie prezent pe rafturile magazinelor, deputații nu au stabilit. Au aruncat pisica în curtea Guvernului și să decidă guvernanții cum se va aplica această lege și care va fi procentul. Singura speranță a fermierului român este ca legea să nu fie un eșec.