Unde am ajuns după 22 de ani? Mai puţini, mai săraci, mai deznădăjduiţi

Aritmetic, înseamnă 260.000 de oameni pe an. Practic, astăzi, cu 19 milioane de locuitori, România se întoarce, din punct de vedere al numărului de români, la anul 1996. Acest lucru mă face să-mi pun multe întrebări. Pentru că scăderea populaţiei are extrem de multe implicaţii economice, de la cele vizibile, să spunem, până la cele impredictibile la prima vedere, în absolut toate sectoarele, de la agricultură până la turism şi industrie.

Prima întrebare: ce s-a întâmplat? Ştiu că ne confruntăm cu o scădere a natalităţii, în general, însă cifrele recensământului sunt mai dure decât estimările. Ironia face că, tocmai în ultimii zece ani, exceptând ultima perioadă, de criză, România a avut o creştere economică fulminantă. Şi totuşi, românii s-au împuţinat. Desigur, o explicaţie este şi plecarea oamenilor la muncă peste hotare, numai că nici această socoteală nu puşcă cum ar trebui. Mai ales că atunci când economia bubuie, deci se presupune că oamenii o duc bine, natalitatea ar trebui să crească. Ori cel puţin să scadă mai puţin.

A doua întrebare: încotro ne îndreptăm? Oare păstrând un astfel de ritm, să recunoaştem suficient de îngrijorător, încotro ne putem îndrepta, noi, românii ca naţie?! Cine îşi doreşte să locuiască, cine ştie peste câţi ani, într-o Românie pustie? Cu instabilitatea economică din prezent, nu se arată, din păcate, un viitor optimist.

În fine, mai există o întrebare, care trebuie pusă tocmai pentru a învăţa, măcat atât cât se poate, din greşelile trecutului. Cei care gândesc strategia ţării şi apoi o aplică ce au de spus în această privinţă? Cum motivează ei scăderea drastică a populaţiei ţării?

Ce avem astăzi? O datorie de 100 miliarde de euro ( 50 miliarde, datorie de stat) 19 milioane de locuitori şi 4,2 milioane de locuri de muncă.

Ce au făcut toţi cei care au condus România în ultimii 22 de ani, indiferent de culoarea politică? Au transformat-o într-o ţară din care, iată, oamenii fug să-şi câştige pâinea în altă parte? Ce au vrut să facă cu România? Deşi avem capacitatea să hrănim 80 de milioane de oameni, noi nu reuşim să producem mâncare nici pentru 19 milioane de oameni. Dar, de multe ori, şi puţinul pe care îl producem este aproape prohibitiv pentru românul de rând. După 22 de ani suntem mai puţini, mai săraci, mai desnădăjduiţi. Da, din păcate, doar asta pot spune că este singura măreaţă realizare a celor care s-au perindat pe la conducerea ţării din 1989 şi până în zilele noastre.