Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 3

PLĂȚI DIRECTE pentru FERMIERI ȘI ACTIVAREA TERENURILOR AGRICOLE NEUTILIZATE!

Publicat: 05 ianuarie 2020 - 08:18
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

DIRECT DE LA BRUXELLES. Croația a preluat de la Finlanda președinția Consiliului UE pe data de 1 ianuarie 2020. Printre așteptările europarlamentarilor de la noua președinție sunt și progrese în ceea ce privește plățile directe din agricultură și activarea terenurilor agricole neutilizate, anunță un comunicat al Parlamentului European, transmis pentru AGROINFO.

Sloganul președinției croate pentru cele șase luni este „O Europă puternică pentru o lume a provocărilor”. Cel mai nou membru al UE dorește să se concentreze pe dezvoltarea durabilă, rețeaua economică, siguranță și poziționarea UE ca lider global.

Prioritățile președinției croate
o Europă care se dezvoltă
o Europă care se conectează
o Europă care protejează
o Europă influentă.

O perioadă intensă
Croația va prezida Consiliul UE în timpul unei perioade intense, cu Brexit și cadrul financiar multianual în centrul atenției. Cu toate acestea, deputații europeni așteaptă și alte subiecte pe ordinea de zi.

Ruža Tomašić (CRE) așteaptă un lobby pentru interesele naționale: „Cel mai important document din legislatura anterioară, raportul privind planul multianual pentru rezervele de pește din Marea Adriatică, este încă în impas, în Consiliu. Sper că acest lucru se va schimba în timpul președinției croate”, a spus dumneaei. Europarlamentarul a adăugat că dorește progrese în ceea ce privește plățile directe în agricultură și activarea terenurilor agricole neutilizate.

Karlo Ressler (PPE) consideră că președinția este o mare oportunitate pentru Croația de a se poziționa din punct de vedere politic, economic și diplomatic în cadrul UE: „Croația va continua să abordeze problema Brexit și să conducă negocierile pentru un buget pentru următorii șapte ani. Unul dintre evenimentele cheie va fi, cu siguranță, summit-ul de la Zagreb, cu accent pe perspectiva europeană a țărilor din sud-estul Europei”.

Biljana Borzan (S&D) a declarat că în prim plan ar trebui să fie protecția drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor, sănătatea publică și un stat de drept: „Sper că negocierile cu privire la cadrul financiar multianual vor avea succes, deoarece implementarea programelor și politicilor pentru care cetățenii au votat la alegerile europene, cum ar fi Pactul ecologic european, depinde de acesta”.

Valter Flego (Renew Europe) a declarat: „Croația trebuie să acționeze ca mediator neutru și să asigure cooperarea cu succes și implementarea continuă a programului UE”. De asemenea, dumnealui consideră că țara sa va avea oportunitatea de a „arăta în mod direct oamenilor săi ce face Europa pentru ei”.

 

 

Vizualizat: 3187 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Intermediarii fac legea şi peste Prut

Intermediarii fac legea şi peste Prut

Podgoriile în Republica Moldova ocupă în prezent o suprafaţă totală de 135 mii de hectare. Conform estimărilor oficiale, anul acesta au fost recoltate peste 620 mii de tone de struguri, cu circa 5.000 tone în plus faţă de producţia obţinută în 2016. Dinte acestea, 110 mii de tone sunt soiuri de masă. Pentru producători, principala provocare rămâne desfacerea.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019

Bancul zilei

Speranţa moare ultima...

Speranţa moare ultima...
Se desfiinţează FISCUL, strigă fericit Vasile. Detalii