ONU solicită dublarea producţiei mondiale de alimente până în 2050

• Va fi necesară hrănirea unei populaţii de 9 miliarde
• Eradicarea foametei cere un efort financiar anual de 1.900 miliarde dolari
• Este nevoie de o nouă şi radicală strategie economică
• Preţurile la produsele alimentare vor rămâne la un nivel ridicat, în următorul deceniu, în paralel cu costurile energetice ridicate şi scăderea productivităţii

Potrivit unui studiu publicat recent – citat de siteul “voanews.com” -, producţia mondială de alimente va trebui să crească de la 70 la 100 la sută, până în anul 2050, pentru a hrăni o populaţie globală anticipată de 9 miliarde de oameni. Raportul arată că o astfel de creştere a producţiei alimentare va fi posibilă numai dacă ţările vor face un efort concertat de a utiliza metode de producţie mult mai puţin dăunătoare pentru mediu.

De asemenea, documentul remarcă faptul că fără a face schimbări majore, producţia alimentară va avea de suferit şi ca urmare a schimbărilor climatice şi a poluării.
Lumea va trebui să investească 1.900 miliarde dolari pe an - aproximativ 3 la sută din producţia globală - pentru a stimula producţia de hrană, suficientă de eradicare a foametei, fără, însă, a afecta condiţiile de mediu.

Autorii raportului susţin că multe dintre tehnologiile, aşa-numitele “verzi” menite să stimuleze producţia de alimente, deja, există, iar acestea ar putea fi introduse rapid în ţările în curs de dezvoltare care nu sunt legate de tehnologii bazate pe combustibili fosili. Raportul arată că un miliard de persoane sunt subnutrite din cauza recentei crize alimentare - care a ridicat preţurile –, ceea se impune necesitatea adoptării unei “noi şi radicale strategii economice”.

“Preţurile alimentelor au crescut brusc, în anul trecut, iar capriciile vremii au redus livrările de porumb şi grâu. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră că preţurilor la produsele alimentare sunt susceptibile de a rămâne la un nivel relativ ridicat, în următorul deceniu, din cauza cererii unei populaţii aflate în creştere şi într-o situaţie socială din ce în ce mai precară, în paralel cu costurile ridicate ale energiei şi scăderea productivităţii la nivel mondial”, precizează sursa citată.