PIAŢA LAPTELUI: Cea mai MARE afacere ROMÂNEASCĂ va fi VÂNDUTĂ francezilor!

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 6 aprilie 2016 proiectul de lege care stabileşte măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate. Iată ce va trebui obligatoriu înscris pe eticheta lactatelor românești și de când vor fi aplicate noile reguli!

Peste 3200 de ferme de vaci cu lapte s-au închis în ultimul an, printre ele şi multe întreprinderi aflate în plină dezvoltare, a declarat purtătorul de cuvânt pe probleme agricole din fracţiunea politică Bündnis90/Die Grünen din cadrul Parlamentului german, Friedrich Ostendorff.

Achiziţia producătorului român de lactate Albalact de către compania franceză Lactalis, care mai deține în țara noastră și brandul LaDorna, este tranzacția anului pe piața laptelui din România. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, crede că această preluare nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru piaţa românească sau pentru angajaţii firmei, iar impactul ar trebui să fie pozitiv. Recunoaște însă că o situație de monopol ar dezavantaja producătorii autohtoni.

Producţia anuală de lapte a Uniunii Europene se aşteaptă să crească în următorii zece ani, urmând să ajungă la 164 milioane tone în 2025, potrivit raportului prezentat de Comisia Europeană săptămâna trecută.

Piaţa lactatelor a rămas constantă în ultimii ani, la aproximativ 800 mil. euro, pe fondul diminuării puterii de cumpărare şi a consumului, însă până în 2017 ar putea creşte cu 7,3%, afirmă directorul general al Albalact, Stephane Batoux.

Albalact este unul dintre cei mai importanţi producători de lactate de pe piaţa românească, iar portofoliul companiei include peste 60 de sortimente.

Exporturile de miere ale României au scăzut anul acesta cu peste 50% față de perioada similară a anului trecut.

Producția de cereale din UE pentru 2024/25 este estimată la 260,9 milioane tone, cu aproximativ 7% sub media pe 5 ani, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană.

Ministrul ucrainean al politicii agrare și alimentației, Vitalii Koval, urmează să se alăture miniștrilor Agriculturii din statele UE și să se adreseze acestora la Consiliul AgriFish din 18 noiembrie.

Fabricile de lactate din România au procesat mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024, față de aceeași perioadă din 2023. Mai mult de jumătate din acest surplus a fost lapte din import.

Țăranii care-și vând produsele în piețe sunt obligați să notifice direcțiile județene sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, DSVSA, și să dea informații legate de activitățile desfășurate și locurile unde vând marfa. În plus, sunt obligați să respecte anumite condiții de igienă atunci când produc și vând și pot merge cu marfa doar în județele unde se află gospodăria sau în județele limitrofe. Verificările, amenzile și interzicerea vânzării în piețe intră în atribuțiile ANSVSA.

Mai e brânza românească dacă e făcută din lapte de import?  Cine sunt cei mai mari importatori de lapte de la noi din țară. 

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.

În prima jumătate a acestui an, fabricile de lactate din România au produs mai multă marfă decât anul trecut, dar materia primă de la fermierii locali, deși în cantități mai mari, nu a fost suficientă, arată datele statistice. Cantitatea de lapte brut adusă din import a crescut cu peste 49%, în timp ce importurile de lapte și smântână s-au majorat, în primele cinci luni, cu 27%. Cantități neobișnuit de mari au intrat în țară din Spania și Italia, iar deficitul a crescut cu peste 47%.

Trebuie refăcute urgent relațiile comerciale cu țările arabe, spune Ciprian Palmeș, cunoscut exportator de ovine vii și susținător al oieritului, într-o postare Facebook. România a pierdut relația cu cele mai importante 4 țări care ne-au consacrat mielul românesc, a adăugat acesta.

Lipsa ploilor din ultimele săptămâni a distrus sute de mii de hectare de culturi, ceea ce se traduce în pagube uriașe pentru agricultorii români. În aceste condiții, cu o producție în scădere, prețurile legumelor dar și a materiilor prime au început să crească chiar în mijlocul verii, atunci când ele ar fi trebuit să fie la cel mai mic nivel.