Bătuţi, pe teren propriu

„Este un an în care ne-am lăudat cu supraproducţie, dar aceste declaraţii au avut un efect psihologic, care a dus la scăderea preţurilor cu care au vândut producătorii”, a spus Matei, la seminarul Mediafax Talks about Agriculture.

Acest fapt mă duce cu gândul puţin mai departe. Simplist, lucrurile s-au produs în felul următor: câteva  declaraţii întâmplătoare ale unor producători poate mai optimişti au devenit „materie primă”, folosită de traderi în achiziţiile de cereale. Mai departe, afirmaţiile fermierilor au fost preluate şi „prelucrate” de către comercianţi, evident în favoarea lor. Efectul a fost că preţurile cerealelor au scăzut, de la caz la caz, cu până la 15 la sută.

Ce înseamnă acest lucru? Că traderii pot influenţa piaţa după bunul lor plac? Sigur că nu pot. Cel puţin nu în orice condiţii. Iată însă că, pe fondul unor producţii bune de cereale, ajutaţi de câteva declaraţii lăudăroase, aceştia au întors piaţa pe spuza lor. Ce ne facem totuşi cu piaţa reală, unde nu este supraproducţie? Această piaţă când va reacţiona? Răspunsul este simplu: posibil că preţurile să nu mai fie ajustate prea curând.

De fapt, ceea ce se petrece acum pe piaţa cerealelor seamănă izbitor de mult cu piaţa bursieră clasică, locul unde factorul psihologic joacă un rol determinant. Anumite declaraţii declanşează modificări bruşte de cotaţii, aparent nefondate. Bursele de cereale, piaţa cerealelor, funcţionează exact după aceleaşi principii.

Faţă de astfel de zvonuri, fermierii ar trebui să reacţioneze primii. Cum? În primul rând prin luările de poziţie ale liderilor de asociaţii de producători. Apoi, sigur că şi Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să  dezmintă astfel de zvonuri care fac rău producătorilor.

Dincolo de declaraţia lui Viorel Matei, mai trebuie precizat un aspect. Faptul că actuala scădere a pieţei îi afectează înainte de toate pe producătorii mici, fără potenţă financiară şi fără spaţii de depozitare, care sunt nevoiţi să vândă cât mai repede. Altfel, fermierii nu au decât să aştepte clarificarea preţurilor, moment în care problema se va rezolva de la sine. Intenţionate mai mult ori mai puţin, declaraţiile cu supraproduţia au un efect temporar. Prin ianuarie, februarie 2012, piaţa va cere preţul corect în ciuda unor oricăror afirmaţii.