Legea PRODUSELOR ROMÂNEŞTI a trecut de Parlament. Lupta se mută la GUVERN!

Deputaţii au adoptat, pe 8 iunie 2016, cu 293 de voturi "pentru", proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Nu închidem magazinele în week-end, am abandonat acele articole. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante din lege, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preț minim pe piață, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendați cu sume între 100.000 - 150.000 de lei și în caz de abateri repetate se poate merge până la închiderea magazinului, afirma președintele Comisiei pentru Agricultură, Nici Săpunaru, în dezbaterile de la comisie, citat de Agerpres.

Legea defineşte „lanțul scurt de aprovizionare” drept „lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori”. Săpunaru preciza şi că proiectul de lege stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Noua lege obligă comercianții persoane juridice să cumpere carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare. Excepție fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, mai prevede proiectul adoptat de deputaţi, fără a preciza un termen clar pentru elaborarea metodologiei.

Ce contestă retailerii la legea produselor româneşti în supermarket-uri?

Scopul principal urmărit de amendamentele propuse în cadrul Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare este subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale, consideră directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu, citat de Agerpres.

Bădescu (AMRCR): Taxele de raft sunt permise de legislaţia comunitară şi de cea românească

Acesta a precizat că modificările propuse schimbă Legea 321/2009 în proporţie de 90%.
Un prim aspect este legat de prevederile care zic că se interzic taxele şi serviciile pentru toţi comercianţii. (...) O astfel de interzicere, după părerea noastră, limitează practic capacitatea de exerciţiu. Este ca şi cum i-am spune unui medic că poate să opereze, dar nu poate să ofere consultaţii. (...) Se spune că prin 'taxa de raft' operatorii locali sunt dezavantajaţi, că este un mijloc ocult prin care se realizează tot felul de operaţiuni financiare. Aceste taxe de raft denumite în limbaj comunitar 'redevenţe de acces' sunt permise de legislaţia comunitară şi de cea românească, a explicat oficialul AMRCR, într-o conferinţă de presă, îninte de adoptarea legii.

Bădescu este de părere şi că termenele de plată propuse prin modificarea legii sunt restrictive, chiar "draconice", fără a exista o justificare pentru acestea. O altă măsură care face parte din mixul acela se referă la inserarea unor termene de plată extrem de restrictive, am putea spune drastice sau chiar draconice. În cazul produselor proaspete, se referă la 7 zile, fără a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strâns. În cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se operează într-o singură zi. Dacă plăţile respective vor trebui să se facă în limita acestui termen extrem de scurt, va necesita nu numai din partea magazinului, dar şi din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca această procesare a facturilor să nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege recepţia pe loc a mărfii în anumite cazuri. În cazul în care ai constatat că unele produse nu corespund standardelor sau înţelegerilor făcute prin contract, atunci va fi foarte greu să faci acest lucru pe loc, a mai afirmat George Bădescu.

„51% din ce?”

La rândul său, Florin Căpăţână, vicepreşedinte AMRCR, a precizat că nu se produce atât de mult în România încât 51% din produsele din supermarket să fie autohtone. 51% din ce? Dacă necesarul de carne este definit în România, de unde poate să se aprovizioneze toate lanţurile de magazine ca să aibă 51% pe raft? Este imposibil!, a spus Căpăţână, citat de Agerpres.

„Nu putem să avem pretenţia să fim prezenţi în lanţurile de magazine în condiţiile în care livrăm cu o camionetă”

Adrian Manolache, avocatul Asociaţiei, spune că producătorii români nu au condiţii de producţie pentru a aproviziona marile magazine.(...) Ne batem cu pumnii în piept că produsele româneşti sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar să fim oneşti, există produse de calitate superioară din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ şi la costuri mai mici. De ce? Pentru că toţi acei producători produc eficient, la scară mare, şi automat competitivitatea acelor produse este de necontestat. Producătorii români trebuie să înţeleagă că sunt mecanisme de piaţă, de producţie, care trebuie urmate. Nu putem să avem pretenţia să fim prezenţi în lanţurile de magazine în condiţiile în care livrăm cu o camionetă. Nu putem să avem pretenţia să fim în marile lanţuri în condiţiile în care nu putem să avem infrastructuri de depozitare, a precizat Manolache.

Şi reprezentanţii Consiliului Concurenţei consideră că proiectul de lege privind produsele româneşti în supermarketuri ar putea genera probleme legate de aprovizionare, mai notează Agerpres.